A ajunge în Paris, într-o vreme în care doar raidurile de o zi, cu mașina, în vacanțele de vară, de pe Litoralul românesc până la Varna, pentru o… aprovizionare de durată cu țigări BT, ori plecarea în delegație la Halle, în R.D. Germană, pe o săptămână, însemnau „deplasări în străinătate”- a ajunge la Paris, atunci, era ceva de… vis împlinit! Iar o dată ajuns în Paris, unde nu puteai spera că vei mai ajunge vreodată, și la vârsta aceea în care Place Pigalle era un mister mai tentant decât înseși femeile de consumație ce constituiau atracția materială a zonei, un turist din estul unui lagăr separat de lumea democrată cu o Cortină de Fier era în pericol de a-și pierede capul. Unul din grupul nostru BTT- instituție specializată pentru turism rezervat tineretului, ceva ce nu ar strica dacă ar exista și azi-, chiar și l-a pierdut acolo. Iar la întoarcere, în gara Brașov plângea o tânără după bărbățelul ei rătăcit în Place Pigalle… Probabil, însă, că o instituție de felul celei care ne-a dus pe noi, vreo 25 de români, la Euro 1984, nici nu s-ar mai justifica astăzi în România! Pentru că, dacă promiteți că nu vă veți smulge părul din cap și nici nu mă veți reclama la DIICOT, la Parchetul General, SRI, CSAT, Parlament, la Iohannis, personal, că el rezolvă tot, inclusiv banii pentru contribuția noastră la NATO, la susținerea militarilor americani de la Deveselu și Constanța, și toți bani promiși lui Trump- vă spun că în România avem Place Pigalle peste tot. Ba chiar întreaga Românie este o asemenea piață a desfrâului. Atâta doar că la noi desfrâul se livrează gratuit, pe când în partea păcatoasă a cartierului latin al Parisului desfrâul costă bani grei. Chiar mă înfuriasem pe una mai… slavă, nu neapărat rusoaică, oricum, ceva sovietică-astea erau mai la preț, care mi-a cerut 300 de franci pentru un… joc în doi. Și m-am răstit: Tu să-mi dai mie 300, ia uită-te la mine, ce bărbat fain îs, în comparație cu tine! Atunci îmi permiteam aroganțe…
Păi, nu-i așa? Priviți strada. Nu doar a Devei! Tot la doi pași ai impresia că ești la ștrand, la Geoagiu, la Mare… Fete, ba chiar și femei, oricum nu doamne, doamnele rămân doamne, știu că o fustă, o rochie bine croite, decente, descoperă mai tentant un genunchi ori desenează mai atractiv o coapsă, mult mai incitant decât oferta dezbrăcatelor! Mă rog, semi-îmbrăcatelor, că goliciunea care te împresoară din toate părțile nu mai atrage, fiind ceva banal, loc comun, cum zic poeții… Sunt însă unele cu pretenții de doamne, dar ies pe stradă mai dezbrăcate decât propriile odrasle. Chiar ieri dimineață, într-un market, că pervertindu-ne comportamental ne-am pierdut și limba, nu doar bunul simț, care umbla în niște pantalonași scurți-scurți, mai scurți ca ai fiicei, care chiar dădea impresia că nu e cu mama ei, care-și mișca fesele fandosindu-se printre rafturi… De aceea zic: nu mai înjurați școala pentru greșelile voastre, dragi mămici și dragi tătici! Greșeli pe care le faceți inconștienți că vă împingeți fiicele în păcate. Îmbrăcate ca niște dezbrăcate faceți… oferte dezaxaților sexuali ori traficanților de prospături carnale. Și nici nu mai plângeți ipocrit că o fată, sau nu se știe câte, că și în cazul Caracal se face politică de îmbrobodire a adevărului, a/au pățit ce a/au pățit. Nu din cauza școlii, ci din cauza părinților ! Și societății care le oferă ca modele de viață niște rapandule, otrepe, cărora proștii și proastele de… viță nouă, de la televiziuni le zic vedete, staruri, starlete etc. În timp ce se întețesc reclamele la leacuri împotriva păduchilor ! Într-o țară cu pretenții de civilizație și democrație!
Civilizația străzii dă măsura civilizației oamenilor care o populează! E logic. Și e rezultatul firesc a ceea ce se petrece în România sub aspect educațional, cultural, înlocuindu-se învățătura și cititul cu moda de gang din cartiere ale plăcerilor din metropole. Poate cineva, nu pot să-mi dau seama, de aici, de-ai noștri pământeni, poate din afară ne induce, mai întâi subliminal, pe nevăzute, pe nesimțite, apoi tot mai la vedere, până la siluire apetența pentru plăceri ieftine, cultivă viața ușuratică, moda vestimentară a vampelor, adulterul și prostituția. Dar nu în înțelesul de afacere, ci așa cum se izmenesc televizoristele- a face dragoste, ceea ce e un barbarism, corect este a face sex! Dragostea e sentiment, nu se face! Iar pentru asta nu mai avem cărți, ci doar reviste cu poze deochiate și îndeosebi avem televiziuni, unele specializate pe desfrâu și curvăsărai, altele cu emisiuni zilnice, prezentate de moderatori mai celebri la ora asta decât Eminescu, Minulescu; moderatori care nu vor răspunde niciodată pentru contribuțiile personale la ticăloșirea generațiilor noi. Pentru că avem și o instituție pe cât de bugetofagă, pe atât de parazitară, CNA se numește, care sancționează doar declarații și opinii politice și lasă emisiunile și televiziunile desfrânate să-și împlinească menirea- pervertirea comportamentelor, conștiințelor! Gândiți-vă doar la serialul Las Fierbinți, unde toate nevestele și soacrele sunt amantele tuturor proștilor satului… La Ferma- un bordel în toată regula, judecând după faptul că se transmitea în direct acte sexuale; că o fostă nevastă a lui Ilie Năstase s-a dus acolo numai ca să-l culce sub ea pe un fiu rătăcit al unor îmbogățiți ai acestor vremuri, cu care s-a și măritat. Și câte alte modele ni se oferă? Mihaela Rădulescu, patroană a Fermei. Ana Maria Prodan- protagonista unui episod scandalos parasexual cu un antrenor de fotbal, ramâne prezentatoare a unei emisiuni Tv. și propagatoarea dragostei… rurale, tot sub înțelesul de sex. Ori alte modele feminine și masculine ale televiziunilor, precum Mantea, Crudu, Drăgușanca, R. Ionescu, Brancu, Capatos, Măruță, Vârciu, Bursucu, iar Acces Direct și un… Capatos păcătos eliberează diplome de licență în pervertirea media… Care nu vor fi chemați la judecata de apoi, pentru că, după starea lucrurilor, ei îndeplinesc niște misiuni…
Efectul moral?! Unde s-a mai auzit de o prostituare morală mai mare ca acolo unde un fost șofer – badegard al lui Miron Cozma, în România adică, să ajungă general cu patru stele, ministru cu repetiție, vicepremier, care i-a mărit salariul lui Iohannis, și îndrumător de doctorat, precum Gabriel Oprea ?! Iar dacă înlocuiți pe Cozma cu tovarășa Elena, un marinar bișnițar ajunge președinte al României 10 ani, apoi europarlamentar! Efectul Place Pigalle? Și el !