Zilele trecute a început construcţia unui hipermarket în Deva, iar unuia dintre hunedorenii care a citit ştirea nu îi venea să creadă cum de investitorii aleg reşedinţa de judeţ în loc să vină în Hunedoara. Cu gândul la comentariul cititorului, am făcut o listă a câtorva lucruri pozitive care ar putea fi remarcate în municipiul Deva, probabil luate în calcul şi de cei care caută un loc unde să îşi desfăşoare afacerile.
Deva e traversată de o şosea europeană, DN7, iar peste doi ani municipiul va fi legat de Timişoara şi de Occident prin autostrada A1. Lucrările la tronsonul Ilia – Deva au început tot zilele trecute şi sunt privite cu optimism de localnici, chiar dacă autorităţile oraşului „se plâng” că nodul rutier prin care se va face intrarea din Deva pe A1 va fi prea departe de municipiu. În Deva, restaurarea cetăţii, realizată pe un proiect de aproape zece milioane de euro, va creşte numărul turiştilor şi veniturile. Şi tot în Deva lucrează un număr mult mai mare de bugetari ca în orice alt municipiu din judeţ, astfel că economia oraşului prezintă stabilitate, cel puţin în comparaţie cu municipiul vecin.
Uneori am impresia că Hunedoara pur şi simplu nu poate ţine pasul cu Deva, că în municipiul Castelului Corvinilor declinul industriei a lăsat o gaură neagră pe care ne e aproape imposibil să o astupăm, oricâte fonduri i-am aloca. Problema e că fondurile şi investiţiile nici nu prea ajung aici. Nu pentru că ar fi acaparate de Deva, dar investitorii nu rezonează, aşa cum o fac hunedorenii, la amintirile frumoase ale oraşului şantier şi ale „Cetăţii de foc”, amintiri pe care le poţi iubi, însă e greu să trăieşti din ele.
