Sutele de mii de vizitatori ai Castelului Corvinilor, dar și pelerinii de la Mănăstirea Prislop care apoi își continuă drumul spre Hunedoara, au schimbat situația orașului de la poalele castelului medieval. La capitolul turism, Hunedoara rămâne deocamdată în urma Devei, dar se dezvoltă mai rapid decât reședința de județ. Cel puțin astfel o arată rapoartele Institutului Național de Statistică.
Nu ar fi surprinzător ca în anii următori fostul oraș metalurgic să devină mai atractiv pentru străini decât municipiul vecin, chiar dacă lucrurile se petrec în condiții paradoxale.
Iată numai câteva dintre ele:
Deva are o poziție geografică mai bună, fiind învecinată cu autostrada și tranzitată de magistralele europene de cale ferată și de drumurile europene. Hunedoara nu e traversată de niciun drum național, iar drumul județean care o leagă de șoseaua Deva – Sibiu e dezastruos. La fel și drumul județean Hunedoara – Călan. Lucru foarte ciudat, șoseaua Hunedoara – Sântuhalm nu a mai fost inclusă în ultimii aproape 10 ani în proiecte de modernizare. Gara Hunedoarei e capăt de linie, iar două – trei trenuri mai pornesc de aici spre Simeria.
Deva are o situație economică mai bună ca restul localităților din județ, chiar și fără ca autoritățile locale să depună eforturi. Aici se află cele mai multe instituții publice și tot aici trăiesc cei mai mulți funcționari din județ. Hunedoara a avut în ultimele două decenii soarta orașelor de provincie dezindustrializate, din care tinerii au fost alungați, știind că salariile primite vor fi în continuare mici. Patronii marilor afaceri nu au fost nevoiți până de curând „să strice piața” cu oferte generoase de locuri de muncă. Unii o vor face, probabil, în anii următori.
Cetatea Devei, cel mai popular monument istoric al reședinței de județ, a fost reabilitată în mare parte printr-o investiție de aproape zece milioane de euro, cu fonduri de la Uniunea Europeană. Lucrările au fost finalizate în primăvara anului trecut, însă rezultatul nu a fost convingător. Deși cetatea medievală poate fi vizitată gratuit, ea continuă să atragă mai puțini turiști decât Castelul Corvinilor, unde prețul unui bilet ajunge la 30 de lei. Oare cum ar fi stat lucrurile dacă autoritățile ar fi investit milioanele de euro în castelul din Hunedoara? Pentru cetatea Huniazilor, însă, din 2010 Ministerul Culturii nu a mai alocat fonduri, în ciuda promisiunilor foștilor miniștri. Administrația locală a suportat costurile unor investiții de urgență, cum a fost cea pentru înlocuirea țiglăriei.
Deva oferă cele mai multe locuri de cazare dintre municipiile hunedorene, la mare diferență față de Hunedoara și Petroșani. Numărul pensiunilor este una dintre explicațiile pentru care mulți dintre turiști rămân peste noapte în Deva. În Hunedoara abia în ultimii ani câțiva oameni de afaceri au început să construiască hoteluri și pensiuni.
Deva rămâne în topul turistic al orașelor hunedorene, dar o face din inerție, fără a profita din plin de avantajele „date de natură”. Orașul însă nu a mai ținut pasul cu alte reședințe de județ, cu o populație apropiată. Alba Iulia, Bistrița sau Drobeta Turnu Severin înregistrează un număr dublu de vizitatori față de reședința hunedoreană.
