Ăsta e adevărul. Tăcerile lui Klaus Iohannis sună strident printre tromboanele laringiene distribuite mediatic de premierul Ponta sau de populara Elena Udrea. De ce tace neamţul? E pompălău? Nu ştie vorbi? Are trac în faţa camerelor de luat vederi! Femeile şi bărbaţii care sunt gata să facă pe loc un “cult al personalităţii” pentru flecarul Ponta nu sunt obişnuiţi cu aşa ceva. Nu l-ar prea vota pe neamţ, îl simt departe de filozofia electorală a micilor cu bere, dar un candidat la preşedinţie scump la vorbă li se pare o specie politică interesantă. Îi intrigă! De ce Iohannis nu-i întoarce înjurăturile lui Ponta? Câte case are? Mai multe ca Năstase? De ce nu ne spune că ne îndoapă cu slujbe şi bani dacă-l votăm. Ponta ne-a spus! Oare chiar s-a întâlnit cu domnul profesor Voiculescu? Ar fi rău asta? De ce nu vine, neamule, să ne pupe pe fălci ca ăilalţi? Sau măcar să pupe moaşte în prime-time! Aţi văzut ce credincios e Ponta?
Nimic! Neamţul nu renunţă la costum, la cravată, la aerul demn şi TACE. Tace atât de bine încât e pe locul doi în sondaje şi urcă uşor în timp ce şuetistul Ponta confiscă primarii ca să facă faţă presiunii tot mai mari. Incredibil, nu? Cine îl susţine pe Iohannis? Gloata plimbăcioşilor de la Antena 3? Nu! PSD-iştii din Oltenia? Nici vorbă! Aplaudacii puterii? Nu le dă mâna! Şi atunci?
Neamţul este până acum candidatul României decente, deştepte şi tăcute, greu de manipulat, o majoritate pe care, nici cu votul morţilor, Dragnea nu a putut-o bate la referendum. Tăcerea acestor oameni nu înseamnă nici slăbiciune, nici resemnare şi nici trac. Înseamnă aşteptare! Aşteptarea unei ocazii, a unei şanse, a unei conjuncturi să vorbească. Şi dacă ea va vorbi la vot, Klaus Iohannis iese preşedinte. Dacă în Teleormanul lui Dragnea e discutabil, la Bruxelles, Berlin sau Paris cu un asemenea şef de stat România va avea cel mai greu cuvânt de spus. Este singura certitudine pe care o am privitor la candidatul Klaus Iohannis, pe lângă speranţa pe care mi-o doresc confirmată că tăcerea lui înseamnă valoare, nu doar o poză teutonică.
