[box border=”full”]Ştirea:
Prefectura, o instituţie aparent apolitică şi inutilă, îşi face datoria şi intervine ori-de-câte-ori o lege obraznică îşi vâră coada în interesele politicienilor aflaţi la putere. Câţiva jurişti cu mintea odihnită pot scoate oricând din cotloanele dreptului un „ceva” cu care să suspende o lege până când se fac pe dedesubt jocurile politice. Mai ţineţi minte prestaţia prefectului Attila Dezsi care a blocat schimbarea viceprimarilor Devei de nimeni nu mai ştia peste cine va da în biroul vicelui de la o zi la alta? Ei bine, ce a fost va mai fi. Când votul majoritar este pe muchie de cuţit (şi la Deva este) intervine prefectul şi înclină balanţa pe partea bună, întotdeauna aia care l-a numit în funcţie. Sorin Vasilescu şi-a „făcut mâna” cu traficul de lobby la taxa pe drumuri şi a văzut că se poate. Dar greul abia începe odată cu schimbările viceprimarului Devei, Ovidiu (Tati) Moş (PSD). [/box]
O vară de necitat
O zi bună începe cu un citat celebru. Prefectul Sorin Vasilescu obişnuia să audă câte ceva sofisticat în fiecare dimineaţa la prima ora, când Directorul de Cancelarie îi aduce mapa. Când să mai citească, el care are pe cap toate suferinţele judeţului? Pe de altă parte, lui Terteci chiar îi face plăcere să spună lucruri.
E vară şi-i cald. Raze de soare se aşează, romantic, ca nişte molii somnoroase, peste trei hotărâri de consiliu. Directorul intră cu ele în cabinetul prefectului, recitând un poem de Vasile Voiculescu.
Terteci: „Câţi îngeri de mătase ai de pază?/ Când zboară-n lături fragedul lor stol,/ Ies sâni şi braţe, rază după rază,/ Din visteria trupului, domol”. Trăiţi şefu’… e de Voiculescu.
Prefectul: Varanu’? Hai nu mă-nebuni!!! I-ai învăţat vrăjelile pe de rost când erai la el, la Antena sau ce? (Directorul Terteci dă să zică ceva, dar Vasilescu e deja cu mintea în altă parte.) Şi fiindcă veni vorba de presă, până nu uit: vezi cum faci că scriu ziarele rău de noi. Auzi că punem botu’ la autostradă pentru basculantele lu’ Nistor şi-a lu’ Ponta. Cine draci-beliţi sifonează din prefectură? Pune pe cineva să afle cârtiţa s-o dau afară şi dă-te bine cu ăia să nu mai scrie rău de noi.
Terteci: Gata şefu’, am înţeles, de proşti mă ocup personal… da’ nu vă enervaţi. Astea-s defectele democraţiei – „pentru a permite tuturor să vorbească trebuie lăsaţi şi proştii să-şi spună părerea”, Eco.
Prefectul: Bre, Gicule, scuteşte-mă cu lecţiile tale de mediu… Oi fi şi tu vreun fan-foten de câini…
Terteci: Umberto Eco… scriitoru’… Numele trandafirului…
Prefectul: Aşa, mânca-ţi-aş ceafa ta de cărturar, păi acu’ mai vii de-acasă… Vezi cum trage cultura la politică… Asta cu trandafiru’ mi-a plăcut. Da’ zi-i la ăla să mai numească doi. Tot de-ai noştri.
O lecţie de viaţă
Era destul de jenant să stea neclintit, în poziţie de drepţi, cu pata alb-gălbuie scăpată în zbor de-un porumbel exact pe haina lui de Prefect şi cu toţi militarii de faţă dându-i onorul. Simbolul păcii s-a uşurat peste statul de drept… Pentru întâiaşi dată, Directorul Terteci a rămas fără cuvinte. Mă rog, fără citate…
Terteci: „Puteam să jur că-i o scamă… Sunt teribil de precaut când se pune problema să apară o scamă pe haina matale. A fost şi scandalul cu traficul de influenţă ce m-a dat peste cap. Câte scame intră în 5,5 tone? De ce să circule ele libere pe drumurile judeţene şi zgura domnului Nistor să fie taxată? Dăm în judecată Consiliul Judeţean, şefu’! Dar să treacă sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, să ţinem postul. (Directorului i-a picat la ţanc şi citatul.) Căci „nu ce intră în gură îi păcat, ci ceea ce iese din gură îl spurcă pe om”, Evanghelia după Matei.
Prefectul: Aşa scrie în Biblie? Asta tre’ să i-o spun şi la Nistor. (apoi la telefon) Alo, Laurenţiu? Să nu care cumva să vomitaţi vreodată că-ţi pierzi funcţia, postu’, am citit io în Scriptura. În rest, da, am rezolvat să încărcaţi bascula fără taxă… Păi şi eu am înjurat de toţi sfinţii, da’, gata, taxa pe drumuri e suspendată…
