Localitatea din Ţara Zarandului, una extrem de pitorească prin poziţionarea sa geografică, “ascunde” câteva obiective mai puţin cunoscute publicului larg, care merită, însă, cu prisosinţă, să fie vizitate
Întinsă pe o suprafaţă de 88 de kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă peste 4 procente din întinderea judeţului Hunedoara, comuna Blăjeni, cu satele sale aparţinătoare Blăjeni-Vulcan, Criș, Dragu-Brad, Groșuri, Plai, Reț, Sălătruc şi localitatea de reşedinţă omonimă, este aşezată de o parte şi de alta a Crişului Alb, în mirifica Ţară a Zarandului.
Istorie…
Ca în orice localitate din zona moţilor, şi aici sunt monumente care amintesc de trecutul istoric al zonei, care evocă evenimentele de la Răscoala ţărănească de la 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, precum şi cele de la Revoluţia din 1848-1849, printre conducătorii mişcării fiind Avram Iancu, un om al locului. Printre legendele care circulă în zonă estze una care spune că, pe dealul Păltinei din Blăjeni, ţăranii au jurat credinţă lui Horea, Cloşca şi Crişan, tot aici răsculaţii opunând o ultiomă rezistenţă trupelor cezaro-crăieşti, iar o alta evocă faptul că Avram Iancu a stat ascuns pe teritoriul actualei comune într-o peşteră, pentru a-i evita pe cei care voiau să-l aresteze. Ca să rămânem tot la capitolul istorie, trebuie subliniat faptul că prima menţiune documentară despre Blăjeni o găsim la 1439, localitatea având o vechime de 575 de ani.
…şi prezent
În prezent, pe raza comunei pot fi vizitate câteva obiective extrem de interesante. Printre acestea se numără mai multe biserici ortodoxe cu o vechime apreciabilă, precum cele din Sălătruc şi Groşuri, cascada Pişoaia sau rezervaţiile naturale Băi – Groşuri şi Muntele Vulcan, ulima dintre acestea fiind un loc drag moţilor, dar nu numai. De asemenea, aici, în Blăjeni, ca în toate aşezările moţilor din judeţul Hunedoara şi, probabil, nu numai, păstrarea tradiţiilor şi a meşteşugurilor tradiţionale sunt la mare cinste. În acest sens un exemplu concret este dat de grupul de tulnicărese din comună, unic în această parte a ţării. Deşi se întâlnesc mai rar în formaţie completă, tulnicăresele din toate satele Blăjeniului se văd în grupuri mai restrânse, să „zică” măcar „chematul oilor”, cum a fost cazul cu „zicătoarele din tulnic” Iosana Raţ, Mariana Leaha şi Marta Ştefan. În schimb, însă, ansamblul de dansuri al comunei, cu o existenţă veche, numit, cum altcumva decât „Tulnicul”, are repetiţii regulate, sub conducerea instructorului Constantin Andraş. În Blăjeni trăieşte şi Avram Raţ, un meşter popular, rămas cu infirmităţi grave în urma unui accident de muncă în mină, din mâinile căruia ies adevărate minunăţii miniaturale, cipolite în lemn, „cu brişca şi cu multă dragoste”, după cum spune bărbatul. Iar bisericile şi peisajele din zonă sunt absolut superbe, în această zonă relativ izolată a judeţului Hunedoara modernismul pătrunzând ceva mai greu, lucru ce face ca localitatea să fie mai mult decât atractivă din punct de vedere turistic.
