În pitoreasca aşezare din Ţara Haţegului sunt în derulare mai multe investiţii ce vizează, în principal, dezvoltarea reţelei de infrastructură a localităţii
Dezvoltarea reţelelor de infrastructură, mai ales în localităţile din mediul rural, este, în general, prioritatea zero a administraţiilor publice locale. De la acest lucru nu fac excepţii nici primarii comunelor din judeţul Hunedoara.
Proiecte diverse
În comuna hunedoreană General Berthelot va demara, în această perioadă, un proiect ce vizează dezvoltarea reţelei de infrastructură, dar este vorba în acest caz de ceva mai deosebit faţă de altele similare. „După multe încercări şi piedici birocratice, în curând va demara un proiect de mare importanţă pentru comunitatea locală. Este vorba despre începerea lucrărilor la amenajarea unui parc cu panouri fotovoltaice, care va fi amplasat la ieşirea din satul aparţinător Tuştea, înspre comunele învecinate Densuş şi Răchitova, şi va avea o suprafaţă de 7,6 hectare. În urma finalizării acestui obiectiv, realizat de un investitor din Italia, se va reuşi asigurarea, pentru început, a alimentării independente cu energie electrică a instituţiilor publice care funcţionează în comună. Tot acum, după Paşti, va fi predat, către operatorul specializat din judeţ, sistemul de alimentare cu apă al comunei. În această perioadă se va finaliza prima etapă de la procesul de introducere a canalizării în comună, după care va urma asfaltarea, lucrări executate din bugetul propriu. Această investiţie este una mai amplă, ce se derulează în mai multe faze, urmând, pentru început, să se organizeze licitaţia pentru etapa a doua din cadrul proiectului de introducere a reţelei de canalizare, stadiu în care finanţarea va fi asigurată din fonduri guvernamentale, dar şi de la bugetul propriu. Totodată, continuă lucrările la un proiect integrat, pe fonduri europene, derulat în baza măsurii 322, care cuprinde modernizarea străzilor, introducerea programului After School şi amenajarea unui spaţiu public de recreere. Nu în ultimul rând doresc să menţionez că am depus, prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Ţinutul Pădurenilor – Ţara Haţegului, din care facem şi noi parte, un proiect privind modernizarea căminului cultural din localitatea de reşedinţă”, a declarat Marina Huzoni, primarul comunei General Berthelot.
O comună cu zeci de nume
În cursul istoriei localitatea a avut numeroase variante grafice ale denumirii, cum ar fi – Farkadin, Farkadyn, Alsofarkadyn, Pathakyfarkadyn, Ohab alio nomine Alsofarkadyn, Farkadyen, Also-Farkedyn, Also-Farkadin, Ferkedynugyinzsosz, Ferkegyinu şi în anul 1854 Also-Farkadin (Fărcădinul de Jos). Din 1854 aşezarea a purtat numele de Fărcădinul de Jos până în anul 1923 când a primit denumirea de Berthelot. Această denumire i-a fost dată în cinstea generalului francez Henri Mathias Berthelot care a fost şeful Misiunii militare franceze în ţara noastră în timpul Primului Război Mondial şi a fost declarat cetăţean de onoare al României şi împroprietărit cu ferma de stat din Fărcădinul de Jos. În anul decesului său 1927, Generalul Berthelot a lăsat prin testament moşia sa Academiei Române, cu obligaţia ca aceasta, din veniturile realizate, să acorde burse pentru perfecţionarea în arta militară, la Academia din Nancy – Franţa, celor mai buni absolvenţi ai Şcolii militare de ofiţeri din Bucureşti. Conacul, aflat multă vreme în paragină, a fost reabilitat în anii trecuţi, fiind, acum, un centru de cercetare al biodiversităţii, aparţinând de Academia Română. De la instalarea regimului comunist satul a purtat denumirea Unirea până în anul 2001, an în care s-a revenit la denumirea de astăzi General Berthelot. Fărcădin a avut aceeaşi desfăşurare istorică ca şi satul General Berthelot. Acest sat s-a numit la început Fărcădinul de Sus, fiind format din 20 de familii, şi a fost proprietatea unuia dintre fraţii din familia Farkadini. Odată cu schimbarea denumirii satului Fărcădinul de Jos în denumirea Berthelot, şi satul Fărcădinul de Sus şi-a luat denumirea de Fărcădin.
Carte de vizită 
Comuna General Berthelot este situată în partea de sud a Transilvaniei, în sud-vestul judeţului Hunedoara, în depresiunea „Ţara Haţegului”, la cinci kilometri de oraşul Haţeg şi 52 kilometri de municipiul Deva – reşedinţa judeţului Hunedoara, într-o aşezare pitorească înconjurată de lanţul muntos format din masivii Munţilor Retezat, Poiana Ruscăi şi Parâng. Din Haţeg spre vest porneşte o şosea care străbate întreaga vale a Fărcădinului. Pârâul Densuşului se uneşte cu pârâul Hăţăgelului formând râul Galbena care de la Tuştea până la Haţeg merge paralel cu şoseaua, iar de-a lungul lor se înşiruie pe o distanţă de 12 kilometri trei din satele comunei – Tuştea, Fărcădin şi General Berthelot. Două calităţi distincte caracterizează peisajul geografic al comunei – un şir de dealuri situate pe stânga râului Galbena acoperite de livezi de pomi fructiferi, iar în dreapta râului câmpie piemontană acoperită cu soluri brune. În prezent comuna are o populaţie de 970 de locuitori care locuiesc în cinci sate: General Berthelot, Crăguiş, Fărcădin, Livezi şi Tuştea. Cea mai vârstnică persoană este Emilia Groşan, din satul Livezi, născută la 23 noiembrie 1919, iar cel mai tânăr Ionuţ Alexandru Neagu, din Tuştea, care a venit pe lume anul trecut, pe 9 august. Cele cinci sate împreună cu terenul extravilan se întind pe o suprafaţă de 3.074 hectare formând teritoriul administrativ al comunei General Berthelot.
