Deşi Ministerul Finanţelor a „tăiat” la greu din bugetul superbei comune din Ţara Zarandului, edilii de aici au proiecte de viitor
Dacă, până mai ieri, accesarea de fonduri europene reprezenta principala, şi cea mai sigură, în acelaşi timp, sursă de venit pentru bugetele administraţiilor publice locale din zonele rurale, în prezent nici acest lucru nu mai este sigur.
În regie proprie
„Experimentul” bugetar al ministrului demisionar de la Finanţe, Darius Vâlcov, dacă va mai continua mult timp, are toate şansele să pună multe primării pe butuci. Una dintre primăriile hunedorene afectate cel mai păuternic de tăierea bugetară de la Bucureşti este comuna Crişcior. Crişciorul are o populaţie de circa 4.000 de locuitori, fiind una dintre cele mai mari comune din judeţul Hunedoara, în componenţa aşezării mai fiind incluse şi satele Zdrapţi, Gurabarza şi Valea Arsului. În mod firesc, reprezentanţii administraţiei publice locale de aici au planuri de dezvoltare şi, deşi acestea sunt blocate de tăierile bugetare, încearcă să le implementeze. „Din păcate, deşi am accesat un număr record, pentru judeţul nostru, şi nu numai, de fonduri europene, pe baza proiectelor ce le-am depus, datorită actualei conjuncturi economice, care ne-a fost impusă de Ministerul de Finanţe, suntem nevoiţi să abandonăm, momentan, această pistă, deoarece nu mai avem banii necesari pentru plata cofinanţărilor. Cu toate acestea, în regie proprie, vom demara, cât de curând, modernizarea străzii Colnici din localitatea de reşedinţă, prin pietruirea unei porţiuni de un kilometru de drum”, a declarat Ovidiu Ilie Furdui, primarul comunei Crişcior. 
Turism la cote înalte
Având în vedere cele expuse mai sus, edilii din Crişcior sunt nevoiţi să scoată bani din piatră seacă, expresia de mai înainte nefiind deloc un eufemism, mai ales că în comună, până nu demult, existau exploatări miniere profitabile, închise din motive neştiute încă. O sursă de venit este turismul. „Aşa cum se ştie, în satul aparţinător Gurabarza a fost deschis, anul trecut, un Centru de Informare Turistică (CIT). Prin acest CIT nu promovăm doar obiectivele turistice din Crişcior, ci şi cele existente în comunele învecinate, unde nu funcţionează un astfel de centru, precum şi pe cele din municipiul Brad. La centrul din Gurabarza avem angajate două persoane, pe Raluca Chiriţescu şi pe Simona Costina, acestea oferind informaţiile necesare turiştilor. La CIT au fost întocmite câteva trasee, pentru zonele învecinate şi pentru comuna noastră. Strict legat de Crişcior, pot să spun că aceste trasee propun pentru vizitare ruinele, din păcate, ale Exploatării Miniere Barza, biserica monument istoric, monumentul şi obelsicul din centrul de comună, mănăstirea de maici din satul de reşedinţă, care oferă cazare şi masă gratuită pentru o zi ori o pensiune din Zdrapţi, în acest din urmă sat mai putând fi vizitate o casă tradiţională moţească, precum şi artista populară Maria Oprea, la toate acestea adăugându-se şi celebra mocăniţă, ce face naveta între Brad şi Crişcior şi retur. Vă aşteptăm cu drag să ne vizitaţi”, a mai spus Ovidiu Ilie Furdui, primarul din Crişcior.
