Localitatea zărăndeană, cu 4.000 de locuitori, are un buget mai redus decât Bătrâna, cea mai mică aşezare din judeţul Hunedoara, în care trăiesc cam 200 de oameni
Noile formule de alocări bugetare, în loc să reglementeze lucrurile, mai mult le complică, iar dacă nu se va schimba nimic, mai multe localităţi hunedorene vor intra în colaps financiar.
Tupeul lui Darius Vâlcov
Una dintre cele mai afectate localităţi din judeţul Hunedoara de „gândirea genială” a ministrului Bugetului, Darius Vâlcov, este comuna Crişcior. „Cred că avem, la ora actuală, cel mai slab guvern de după 1989. Prin calcularea bugetului, eu am jumătate din cât am avut anul trecut. Şi, colac peste pupăză, ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, îmi trimite o felicitare, pentru că am primit această generoasă alocare financiară. În plus, în respectiva misivă sunt anunţat că banii au fost alocaţi pentru funcţionarea normală a comunei. Deci la mine, într-o comună cu 4.000 de oameni, mi se alocă 1,4 milioane, mai puţin ca la Bătrâna, care are vreo 200 de locuitori. Iar suma este una dusă la maxim, pentru că s-a calculat la nivelul încasărilor făcute în 2013, an în care acest lucru a mers bine, Dar niciodată un an nu seamănă cu altul. Pentru a funcţiona la limită, la buget ne-ar mai trebui minim un milion de lei la buget, pentru ca acesta să fie de 2,4 milioane. Şi, repet, această sumă ar asigura funcţionarea la parametrii limită pentru noi”, a declarat, cu năduf, Ovidiu Ilie Furdui, primarul comunei hunedorene Crişcior.
La ce să renunţe?
Aşadar, pentru administraţia publică locală din frumoasa aşezare zărăndeană nu se anunţă vremuri prea bune. Dacă nu se va schimba nimic în structura bugetului, activitatea primăriei poate fi suspendată sau se va renunţa la unele cheltuieli, care sunt obligatorii. „Suma de 1,4 milioane de lei, care ne-a fost alocată cu atâta „generozitate” de Darius Vâlcov este ridicol de mică. Aceşti bani se duc, din scurt, doar pe cheltuieli curente şi am să vă exemplific acest lucru. Astfel, 750.000 de lei reprezintă salariile, ceea ce înseamnă deja mai bine de jumătate din buget. Apoi 350.000 de lei sunt facturile la curentul electric din comună, iar încă 250.000 reprezintă subvenţia plătită de primărie pentru energia termică. La noi, o gigacalorie costă în jur de 1.000 de lei, iar subvenţia plătită de primărie este de circa 370 de lei. Practic, mai rămân cu 50.000 de lei, şi îmi mai trebuie bani pentru multe altele. Astfel, cam 100.000 de lei trebuiesc virate către liceu, pentru plata salariilor profesorilor şi a altor cheltuieli, aceeaşi sumă fiind prevăzută şi pentru a se achita bursele elevilor. Apoi avem de plătit cotizaţii de circa 100.000 de lei la SMURD, la colectarea selectivă a deşeurilor şi în alte asociaţii judeţene din care facem parte. Suntem cuprinşi în Masterplanul judeţean la apă şi canalizare, unde cota noastră de cofinanţare este de 120.000 de lei. În plus, avem un proiect european câştigat, pentru reabilitarea căminului cultural din Zdrapţi, unde cota noastră de cofinanţare este de 200.000 de lei. La acestea se mai adaugă sumele necesare pentru întreţinerea celor 61 de străzi din comună şi, în condiţiile actuale, nici nu mă mai gândesc la bani pentru studii de fezabilitate pentru proiecte cu finanţare europeană. Repet, ne trebuie minim 2,4 milioane de lei pentru a funcţiona la limita de avarie şi este ilogic ca localitatea Crişcior, care, ca populaţie, este cât 5-6 comune la un loc, să aibă un buget de batjocură. Aşa buget prost n-am mai avut din perioada 1994-1995”, a mai spus Ovidiu ilie Furdui, primarul din Crişcior. (Amarildo Szekely)