Vineri, la ora 00:00, a inceput campania pentru alegerile europarlamentare din 25 mai, care se va incheia in dimineata zilei de 24 mai, cu 24 de ore inainte de deschiderea urnelor. 15 formatiuni politice si 8 candidati independenti se lupta pentru 32 de locuri in Parlamentul European.
In 2014, Romania va trimite in Parlamentul European 32 de eurodeputati, cu unul mai putin decat in actuala legislatura, dupa aderarea Croatiei la Uniunea Europeana, in iulie 2013, si ca urmare a aplicarii Tratatului de la Lisabona.
Cine sunt candidatii pentru Parlamentul European
Dintre cele 15 formatiuni politice inscrise, Biroul Electoral Central a aprobat listele intregrale a doar 10 formatiuni: Alianta electorala PSD–UNPR-PC, PNL, PDL, Partidul Miscarea Populara, UDMR, Forta Civica, PP-DD, PNTCD, Partidul Alternativa Socialista si Alianta Nationala a Agricultorilor. In privinta altor 5 partide, au fost aprobate liste partiale, unul sau mai multi candidati fiind exclusi de pe lista initiala: PRM, Noua Republica, Partidul Verde, Partidul Ecologist Roman si Partidul Dreptatii Sociale.
Initial, fusesera respinse listele a nu mai putin de sapte formatiuni politice, insa, dupa deciziile instantelor, acestea au fost aprobate in intregime sau partial de catre BEC. Este vorba despre cele cinci formatiuni care au liste aprobate partial, plus Partidul Alternativa Socialista si Alianta Nationala a Agricultorilor.
In ce ii priveste pe cei opt candidati independenti, acestia sunt Mircea Diaconu, Corina Ungureanu, Danut Liga, Pericle Iulian Capsali, Peter Costea, Valentin Daeanu, Constantin Titian Filip si Paul Purea.
In urma tragerii la sorti efectuate pe 17 aprilie, PDL va ocupa prima pozitie pe buletinele de vot, in timp ce pe locul al doilea se afla PMP, UDMR pe trei, PSD-UNPR-PC pe patru, PNL pe cinci si PRM pe sase, acestea fiind formatiunile care au deja reprezentanti in Parlamentul European.
In continuare, pe buletinele de vot figureaza Alianta Nationala a Agricultorilor (locul 7), Partidul Dreptatii Sociale (8), Noua Republica (9), Partidul Verde (10), Forta Civica (11), Partidul Ecologist Roman (12), Partidul Alternativa Socialista (13), PNTCD (14) si PP-DD (15).
Formatiunile politice sunt urmate de candidatii independenti, incepand cu pozitia a 16-a, prima fiind Corina Ungureanu, iar ultimul, Valentin Daeanu. Fostul senator PNL si ministru al Culturii Mircea Diaconu ocupa penultima pozitie a buletinelor de vot.
Absentii si surprizele
13 dintre actualii europarlamentari romani nu vor candida, pe 25 mai, pentru a reprezenta Romania in PE, majoritatea pentru ca nu au mai avut loc pe listele formatiunilor din care fac parte. Europarlamentarul PNL Ovidiu Silaghi, insa, va candida pentru un nou mandat de deputat la alegerile partiale care vor avea loc in aceeasi zi cu cele europene. El si Eduard Hellvig i-au inlocuit pe Ramona Manescu si Cristian Busoi, in luna septembrie, in PE. Acestia trei se regasesc insa pe listele pentru 25 mai.
Unii dintre cei mai activi europarlamentari romani, precum democrat-liberalii Iosif Matula, Petru Luhan, Rares Niculescu, Elena Oana Antonescu, social-democratii Silvia Adriana Ticau, Ioan Enciu si Minodora Cliveti sau conservatorul Sabin Cutas nu se mai numara nici ei printre candidatii din 25 mai. Adrian Severin si Dan Dumitru Zamfirescu, care l-a inlocuit pe Gigi Becali in luna ianuarie 2013 si care nu are nicio activitate in Parlamentul European, potrivit MEPranking.eu, sunt alti actuali europarlamentari care nu vor mai candida.
De asemenea, Elena Basescu, europarlamentarul roman cu cel mai mare numar de activitati in actuala legislatura a Parlamentului European, aproape 2.100, si-a anuntat demisia din PDL, in luna martie, si inscrierea in PMP, dar si faptul ca nu va mai candida pentru un nou mandat, dupa ce initial reusise sa stranga numarul de semnaturi necesare candidaturii sale ca independent.
Un caz aparte este cel al europarlamentarului Laszlo Tokes, care a anuntat ca va candida la alegerile europene, dar nu din partea Romaniei, ci din partea Ungariei, pe listele partidului Fidesz.
In cele din urma, exista si doi europarlamentari care vor candida pentru un nou mandat, in Romania, insa pe listele altor formatiuni decat cele ale partidului care i-a trimis in PE, in anul 2009, PDL – Cristian Preda, care a trecut la PMP si deschide lista partidului, si Sebastian Bodu, care se afla pe locul doi al listei PNTCD, dupa presedintele Aurelian Pavelescu.
Partidele au venit insa si cu surprize, in ce priveste candidatii propusi pe locuri eligibile ale listelor pentru europarlamentare. Printre candidatii Aliantei electorale PSD-UNPR-PC se numara si trei actuali parlamentari: deputatul Dan Nica, fost ministru al Comunicatiilor, si senatorii Ecaterina Andronescu si Damian Draghici, precum si fostul ministru al Turismului Maria Grapini. O alta surpriza este candidatul de pe locul 10, Sorin Moisa, directorul adjunct de cabinet al comisarului european pentru Agricultura, Dacian Ciolos.
In ce ii priveste pe liberali, acestia l-au propus pe pozitiile 7-10 pe Mihai Turcanu, fostul presedinte al ANSVSA si fratele presedintelui CJ Botosani Florin Turcanu, precum si pe Claudia Benchescu, angajat al ASF, pe primarul Bacaului, Romeo Stavarache, dar si pe Andrei Muraru, fostul presedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc.
Pe listele PDL se regasesc doar patru actuali eurodeputati, pe primele patru pozitii, in timp ce urmatoarele locuri sunt ocupate de fostul deputat Daniel Buda, fostul senator Orest Onofrei, fostul europarlamentar PDL din legislatura 2007-2009 Dragos Florin David, fostii deputati Iustin-Marinel Cionca-Arghir si Mihai Cristian Apostolache si presedintele organizatiei de femei a PDL Bistrita-Nasaud, Gabriela Montoiu.
In cele din urma, Partidul Miscarea Populara il propune pe pozitia a doua a listei pe Siegfried Muresan, consilierul principal al PPE pe afaceri economice in Parlamentul European, inaintea unor nume ca Teodor Baconschi, Cristian Petrescu sau Daniel Funeriu.
Sondaje
Referitor la sondajele dinainte de inceputul campaniei, mai multe rezultate publicate in luna martie arata scoruri cuprinse intre 40 si 42 la suta pentru PSD-UNPR-PC, intre 14 si 20 la suta pentru PNL, intre 10 si 13 la suta pentru PDL, 9-10 la suta pentru PMP si intre 5 si 7 la suta pentru UDMR.
In functie de sondaj, PRM si Forta Civica ar putea atinge pragul de 5 la suta, in timp ce PP-DD se situeaza in jurul a 4 procente in preferintele electoratului.
Cum voteaza romanii din strainatate si cei plecati din localitate
Romanii care se afla in afara tarii in ziua votului vor putea sa-si exercite dreptul de vot la una dintre cele 190 de sectii de votare organizate in sediile misiunilor diplomatice si consulare ale tarii noastre, in baza cartii sau a buletinui de identitate. Cetatenii romani care insa au domiciliul in strainatate pot vota in baza cartii de identitate provizorii sau a pasaportului.
Europarlamentare 2014: Cum vor vota romanii plecati din localitate si cei din strainatate
Alegeri europarlamentare: Cate sectii de votare vor fi in strainatate
In ce ii priveste pe cetatenii romani aflati in tara, dar pe teritoriul altei localitati decat cea unde sunt inscrisi pe listele electorale, pot vota la orice sectie de votare, in baza unui document de identitate valabil, presedintele biroului electoral al sectiei respective contactand telefonic biroul electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti, pentru a verifica faptul ca alegatorul se afla pe lista intocmita de Autoritatea Electorala Permanenta.
Autoritatea Electorala Permanenta a stabilit si numarul de cetateni cu drept de vot inscrisi pe listele electorale permanente – 18.303.915. Insa, daca ne uitam la celelalte doua alegeri europene din Romania, din anii 2007 si 2009, cand prezenta la vot a fost de 29,46 la suta, respectiv 27,67 la suta, ne putem astepta ca numarul celor care vor veni la vot sa fie de cateva ori mai mic decat al celor inscrisi pe listele electorale.
In plus, un sondaj realizat la inceputul lunii ianuarie arata ca 87 la suta dintre respondenti nu stiau cand au loc alegerile europarlamentare, in timp ce 27 la suta nu cunosteau niciun europarlamentar roman, alti 56 la suta au stiut numele a cel mult doi eurodeputati, iar 61 la suta credeau ca votul de la europarlamentare este uninominal.
Cat castiga si ce beneficii are un europarlamentar
Un europarlamentar castiga lunar circa 6.200 de euro, dar primeste si o serie de indemnizatii, pe langa salariu, precum cea pentru cheltuieli generale (4.300 de euro pe luna), indemnizatia anuala de calatorie (maxim 4.234 de euro), in afara de rambursarea costului real al biletelor de calatorie pentru participari la evenimentele politice de la Bruxelles si Strasbourg.
Alegeri europarlamentare 2014: Avantajele de a fi eurodeputat. Care sunt sumele castigate
Exista si o indemnizatie forfetara de sedere, de 304 euro zilnic, pentru acoperirea costurilor cu cazarea si a cheltuielilor adiacente – facturi de hotel, mese etc. Nu in ultimul rand, europarlamentarii beneficiaza si de plata salariilor asistentilor, de catre Parlamentul European.
Mesajul lui Basescu pentru candidati si temele de dezbatere
Vineri, in ziua inceperii campaniei pentru europarlamentare, presedintele Traian Basescu a enuntat mai multe teme despre care considera ca ar trebui dezbatute de catre candidatii la alegerile europarlamentare.
Seful statului considera ca cea mai importanta tema de abordat in dezbateri cu electoratul este cea a accesului Romaniei in spatiul Schengen, iar o alta tema importanta ar fi modul in care poate fi sustinuta apropierea R. Moldova de Uniunea Europeana. De asemenea, in privinta integrarii rromilor, presedintele a explicat ca aceasta problema ar trebui sa fie acceptata drept una a Uniunii Europene si nu ca una a Romaniei.
Alegeri europarlamentare 2014: Ce televiziuni vor difuza emisiuni electorale in campanie
Traian Basescu a mai spus ca dezbateri ar mai putea fi facute si pe temele gazelor de sist, cresterii economice, nivelul somajului, MCV si viitorului Comisiei Europene. In plus, presedintele a facut un apel la o prezenta crescuta la vot, precizand ca, dupa euroalegeri, se evalueaza „nivelul de europenizare a unei tari”.
Alte alegeri
Mai trebuie spus ca, tot pe 25 mai, unii romani vor iesi la vot si pentru a-si alege parlamentarul, primarul sau chiar presedintele de Consiliu Judetean. Exista opt colegii in care Guvernul a decis sa organizeze alegeri parlamentare partiale – patru pentru Senat (doua in Bucuresti si cate unul in judetele Gorj si Timis), precum si patru pentru Camera Deputatilor (judetele Galati, Hunedoara, Ilfov si Satu Mare).
Alegeri partiale: In ce colegii romanii isi vor alege iar reprezentantii in Parlament
De asemenea, la aceeasi data au loc alegeri pentru presedintele Consiliului Judetean din judetul Arges, dupa demisia lui Constantin Nicolescu, precum si pentru primarii dintr-un oras si 16 comune, dar si pentru consiliile locale din mai multe localitati.
SURSA: ziare.com
