JUSTIŢIE. Ce este nou în Codul Penal?

Dacă în vechiul Cod Penal, aflat în vigoare până mâine, o sentinţă a instanţei poate fi atacată cu apel şi recurs, noul Cod vine cu o modificare ce va aduce mai aproape de o decizie definitivă. Asta pentru că o sentinţă a unei instanţe inferioare va putea fi atacată doar o dată, cu apel. Iar în cazul în care la momentul introducerii noului Cod o persoană este judecată după ce a atacat de două ori o decizie, de exemplu în recurs, procesul va continua sub numele de recurs în casaţie, iar judecătorii vor analiza doar dacă instanţa anterioară era cea care avea dreptul să judece acel caz.

O altă modificare importantă din noul Cod este cea prin care se micşorează pedepsele pentru corupţie, dar şi pentru înşelăciune. Astfel, luarea de mită se pedepsea în vechiul Cod penal cu închisoare de până la 12 ani, în timp ce în noul Cod maximul pedepsei va fi de şapte ani. Pentru dare de mită însă limita maximă până la care poate fi condamnată o persoană rămâne ca în codul vechi, respectiv, cinci ani. În schimb, pentru infracţiunea de trafic de influenţă pedeapsa maximă se înjumătăţeşte. Dacă până acum limita maximă era de 10 ani, de sâmbătă va fi de cinci ani. La fel şi pentru cumpărare de influenţă. O scădere dramatică apare pentru infracţiunea de înşelăciune. Cei care vor săvârşi această infracţiune vor fi pedepsiţi cu maximum 5 ani de închisoare, şi nu cu 20 cum era prevăzut în vechiul Cod Penal.

O modificare extrem de contestată este cea privind interceptările telefonice. Un text din noua lege arată că interceptările vor putea fi făcute doar după începerea urmăririi penale, nu în faza premergătoare cum se întâmpla până acum. Astfel, cel vizat va trebui informat că există o anchetă în desfăşurare şi că este urmărit penal, fapt ce ar face inutilă interceptarea deoarece suspectul va fi deja pus în gardă chiar de către cei care încearcă să-i dovedească vinovăţia. Laura Codruţa Kovesi, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a explicat recent de ce noua prevedere va face „inutile” interceptările. „ Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, susţine Kovesi. În replică, procurorul general al României,Tiberiu Niţu, a explicat atunci că noua lege penală poate fi interpretată astfel încât să permită efectuarea interceptărilor, pentru că nu vorbeşte despre începerea urmăririi penale faţă de persoană, ci faţă de faptă. „Sunt de acord că textul poate fi reformulat mai clar, dar pe textele pe care le avem, interpretând în sensul de a face dosare, de a produce efecte juridice, nu cred că este nicio problemă. Urmărirea penală cu privire la faptă se dispune practic din debutul sesizării. Chiar dacă în denunţ persoana care a pretins sau a acceptat mita este identificată de denunţător ca fiind X, cu nume, prenume şi funcţie de ministru parlamentar, nu ne împiedică să începem urmărirea penală cu privire la o faptă de luare de mită. Dacă în cauză avem urmărire penală cu privire la faptă începută, ca la matematică, putem solicita instanţei luarea, aplicarea tehnicilor speciale de investigare”, a arătat Niţu. În cazul demnitarilor, situaţia este şi mai complicată pentru anchetatori. Pentru a putea începe urmărirea penală faţă de un deputat sau senator trebuie avizul Parlamentului, ceea ce ar însemna automat că demnitarul va fi anunţat că pe numele său există o investigaţie şi că ar putea fi interceptat.

În noul Cod Penal a fost introdusă şi noţiunea de „Înaltă trădare” prin care sunt pedepsiţi cu închisoare între 15 şi 25 de ani sau chiar şi cu închisoarea pe viaţă, unii dintre demnitari, cum ar fi preşedintele ţării sau membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării dacă sunt găsiţi vinovaţi de săvârşirea următoarelor infracţiuni: subminarea economiei naţionale, divulgarea de secrete de stat unei puteri străine, provocarea de război contra ţării, complotul împotriva statului sau acţiune armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

De asemenea, în noul Cod Penal a fost introdus şi un articol care prevede că orice persoană care, pe parcursul unei proceduri judiciare, acuză pe nedrept un magistrat pentru a-l influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la un an, sau amendă.

Arestul la domiciliu, implementat şi la noi O prevedere care există de foarte mult timp în ţările civilizate şi care urmează să fie prevăzută în noul Cod este şi cea a arestului la domiciliu. Suspecţilor „cuminţi” li se va ataşa o braţară cu GPS prin care vor fi monitorizaţi de autorităţi şi nu vor avea voie să părăsească locuinţa pe perioada aplicării măsurii. Singura situaţie prin care aceştia pot ieşi din aria stabilită fără permisiunea poliţiştilor este atunci când viaţa acestuia sau a altei persoane este în pericol.

Eutanasia este incriminată în Noul Cod Penal. Până acum a lipsit o asemenea prevedere, iar persoanele care ucideau la cererea victimei erau pedepsite la fel ca şi cele care comiteau un omor calificat. Noua infracţiune cuprinde două articole din noul Cod Penal. Primul se referă la uciderea la cererea victimei dacă „solicitarea este explicită, serioasă, conştientă sau repetată şi dacă aceasta suferă de o boală incurabilă sau infirmitate gravă atestată medical şi cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat”. Comiterea acestei infracţiuni se va pedepsi de la 1 februarie cu închisoarea de la unu la cinci ani. Al doilea articol se referă la determinarea sau înlesnirea sinuciderii, dacă sinuciderea a avut loc şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la şapte ani. În schimb, dacă acţiunile de determinare menţionate anterior au fost urmate de o încercare de sinucidere, limitele pedepsei se reduc la jumătate. Expertul criminolog Dan Antonescu explică faptul că în aceste cazuri putem vorbi despre o reducere semnificativă a pedepsei, dar în acelaşi timp este de părere că aceste fapte nu ar trebui pedepsite. „Până la momentul actual, omorul se pedepsea cu închisoare de la 10 la 15 ani, iar omorul calificat de la 15 la 25 de ani sau chiar pe viaţă. A-i curma chinurile unui om era considerat, de Codul Penal, omor calificat. Acum, introduce eutanasia în Cod, dar îmi pui totuşi o pedeapsă cu închisoarea, e adevărat mai mică. Care-i logica? Fie îi incriminezi, fie nu. Sunt state UE unde eutanasia este acceptată. Este adevărat, sunt comisii care verifică starea de instabilitate psihică a acelui care solicită chestia asta, dar este acceptată. Nouă de cine ne este frică să lăsăm oamenii bolnavi, care suferă, să moară când vor ei pentru a nu se mai chinui? Cred că le este frică în primul rând de Biserică, eterna Biserică care spune <>. Dacă tot avem de-a face cu un act caritabil, cerut de cel care se află în imposibilitate de a-l produce, pentru că se află în nişte chinuiri şi cineva, cu o anume formă de umanitate, pune punct vieţii lui, îl ajută. De ce îi pedepsim? Ori dezincriminezi, ori…?”, este de părere expertul criminolog Dan Antonescu.