Este vorba despre cel de-al doilea portofoliu european în ordinea alocărilor bugetare din programul financiar multianual: per ansamblu (preluăm, în continuare, datele oficiale puse la dispoziţie din sursele diverse ale Comisiei Europene), politica de coeziune reformată – cea care urmează să fie aplicată prin intermediul Politicilor Regionale.
!. Politica de coeziune reformată va permite investirea unei sume de 351,8 miliarde euro în dezvoltarea regiunilor şi oraşelor europene, precum şi în economia reală.
„Constituie principalul mecanism de investiţie al UE în atingerea obiectivelor programului Europa 2020: crearea de creştere economică şi locuri de muncă, rezolvarea unor mari teme legate de complexul schimbărilor climatice, şi dependenţei energetice, precum şi reducerea sărăciei şi excluziunii sociale. În acest scop, Fondul european de dezvoltare regională se va concentra pe priorităţi esenţiale cum ar fi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, obiectivul fiind dublarea creditelor, acestea trecând de la 70 la 140 miliarde de Euro pe durata celor 7 ani (exerciţiul fiscal multi-anual, n.n.)….Eficacitatea politicii de coeziune, de dezvoltare rurală şi fondului pentru pescuit va fi legată de guvernanţa economică, acesta pentru a incita Statele Membre de a urma recomandările UE formulate în cadrul semestrului european. Politica regională a UE este o politică de investiţii. Susţine crearea de locuri de muncă, ameliorarea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă…Politica regională serveşte şi la exprimarea solidarităţii cu ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate, concentrând resurse pe domeniile şi sectoarele unde pot fi cele mai de folos. Vizează reducerea importantelor disparităţi economice, sociale şi teritoriale care mai există încă între regiunile Europei…prin intermediul unor investiţii pe următoarele domenii prioritare:
- întărirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
- susţinerea domeniului cercetării şi inovării
- investiţia într-un mediu înconjurător mai curat
- ameliorarea accesului la tehnologiile numerice
- elaborarea unor noi produse şi metode de producţie promovarea eficienţei energetice şi lupta împotriva schimbărilor climatice
- ameliorarea educaţiei şi competenţei
- ameliorarea legăturilor de transport către regiunile îndepărtate şi izolate
Mijloace, organisme specifice, reglementări
Articolul 174 al Tratului privind funcţionarea UE prevede că, în vederea întăririi coeziunii economice, sociale şi teritoriale, Uniunea vizează, ca scop fundamental, reducerea diferenţelor existente între dezvoltarea medie a ansamblului şi cea a diverselor regiuni sau insule mai puţin favorizate, o atenţie deosebită fiind acordată zonelor rurale, zonelor unde are loc un proces de tranziţie industrială sau a celor care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau din cauza unor evoluţii demografice grave şi permanente. Vă oferim, cred că în premieră în mass-media din România, accesul complet la documentele legislative privind toate fondurile care intră în cadrul portofoliului Politici Regionale: Aveţi aici Texte intégral du règlement sur Eur-Lex Reglementarea UE 1303/2013 a Parlamentului European şi Consiliului privind dispoziţiile comune privind toate pârgiile de care dispune zona Politicilor Regionale: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul Agricol European pentru dezvoltare rurală şi Fondul European pentru Afaceri maritime şi Pescuit. Un exemplu de acţiune specific pentru acest domeniu : FONDUL DE COEZIUNE va avea de investit 66 miliarde Euro în finanţarea domeniului strategic al “reţelelor transeuropene de transport prioritare şi a principalelor proiecte de infrastructură de mediu”.
Etapele şi definiţii procedurale ale Politicii Regionale
Priveşte ansamblul UE şi presupune o participare la toate nivelele: european, naţional, regional şi local. Bugetul precum şi regulile de utilizare a fondurilor sunt fixate în comun prin decizia Consiliului European şi al Parlamentului European în urma unei consultări între Comisia Europeană şi statele membre. Fiecare stat membru elaborează proiectul unui Contract de Parteneriat care prezintă strategia fiecărei ţări şi propune o serie de programe în consecinţă, precum şi, la fel de important, proiecte de Programe Operaţionale care acoperă nevoie întregii ţări sau/şi a regiunilor. Programele de cooperare pot implica mai multe ţări. În etapa imediat următoare, Comisia Europeană negociază cu fiecare autoritate naţională forma Contractului final de parteneriat, precum şi al fiecăruia dintre programe. Sarcina de a implementa programele respective revine statelor membre – este vorba despre selectarea, controlul şi evaluarea a sute de mii de proiecte. Acţiunea respectivă este realizată exclusiv de “autoritatea de gestiune” naţională sau regională din ţara respectivă, controalele europene făcându-se fie aleatoriu, fie în urma sesizării către OLAF în ce priveşte folosirea inapropriată a fondurilor comunitare. Comisia Europeană angajează fonduri pentru ca ţările sau regiunile să poată demara programe, apoi plăteşte cheltuielile certificate de autorităţile naţionale pentru fiecare ţară în parte.
Strategia EUROPA 2020 – prevederi pentru politica de coeziune
Conform sintezei realizate de colegii de la TOUTE L”EUROPE , obiectivele specifice sunt: piaţa muncii – 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă inovarea – 3% din PIB-ul UE va trebui investit în politica de cercetare şi inovare schimbări climatice – trebuie atinse obiectivele 20/20/20. Aceasta înseamnă o reducere cu 205 a producţiei de CO2, o creştere a procentajului energiilor neconvenţionale din pachetul european până la nivelul de 20% şi o creştere a eficienţei energetice cu 20%. educaţie- UE se angajează să scadă nivelul de abandon şcolar sub limita de 10% şi ca cel puţin 40% din populaţia între 30-34 de ani să aibă, până în 2020, o diplomă de învăţământ superior sau echivalentul acesteia sărăcia trebuie redusă astfel încât ca cel puţin 20 milioane de persoane să iasă din zona sărăciei şi excluziunii sociale
SURSA: adevarul.ro
