Una din ştirile „bombă” ale ultimei perioade a fost votul negativ al Comisiei Speciale „Roşia Montană” în ce priveşte promovarea proiectului de exploatare minieră în zonă. Despre polemicile iscate de acest proiect şi ce va urma după îngheţarea sa de către Comisia Specială am solicitat o opinie de la deputatul hunedorean Carmen Hărău, membru al Comisiei Buget-Finanţe al Camerei Deputaţilor
REP: Deci, doamna deputat, Proiectul „Roşia Montană”. Mumă sau ciumă pentru România?
Carmen Hărău: Cred că am luat contact până acum doar cu a doua parte, negativă, a sintagmei în ce priveşte acest proiect. Am salutat, în spiritul deciziei asumate de PNL, crearea Comisiei speciale în Parlament pentru discutarea proiectului de lege referitor la Roşia Montană. Pentru fundamentarea propriei decizii, am cântărit pe de o parte necesitatea României de a-şi valorifica resursele, de a se dezvolta, de a crea locuri de muncă şi bunăstare pentru cetăţeni, iar pe de altă parte costurile post-exploatare pe care le implică tehnologiile folosite şi modul în care sunt ele acoperite de garanţiile de mediu pe care le lăsăm moştenire generaţiilor viitoare. Din punctul meu de vedere, sistemul de ecuaţii care trebuie rezolvat în cazul Roşia Montană cuprinde trei elemente rămase neclarificate pe deplin: avantajul economic; riscul pe mediu; social, locuri de muncă. Pe parcursul dezbaterii privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană am susţinut, chiar şi de la tribuna Parlamentului, că numai o discuţie bazată pe argumente, pe fapte şi date concrete, poate fundamenta luarea unei decizii corecte, în condiţiile în care cele două tabere – pro şi contra – create în jurul proiectului par de neconciliat. Şi poate mai mult decât atât !
Nu poţi promova un proiect din care putem pierde toţi
REP: Ce vreţi să spuneţi?
Carmen Hărău: Consider că opinia specialiştilor trebuie să fie decisivă în fundamentarea deciziei politicienilor într-un proiect cum este cel de la Roşia Montană. Şi mai mult decât atât, vorbesc de opinia unor specialişti exprimată liber, fără contrângeri şi fără represalii. Pe data de 8 octombrie a.c., domnul Ştefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României (IGR) a fost invitat la Comisia parlamentară pentru Roşia Montană pentru a prezenta punctul de vedere al instituţie pe acest subiect. În expunerea sa, domnul Marincea a criticat proiectul de exploatare, susţinând cu argumente ştiinţifice, că modul de prezentare a analizelor de către compania RMGC în ceea ce priveşte hărţile seismice este viciat, mai mult, proiectul presupunând costuri uriaşe după exploatare. Membrii Comisiei parlamentare au luat act de această opinie, pentru a o înregistra în cadrul Raportului special. Peste o săptămână, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a anunţat că directorul Institutului Geologic al României (IGR), Ştefan Marincea, a fost schimbat din funcţie. Interesantă şi suspectă coincidenţă! Pare-se că în loc să ţină cont de o părere ştiinţifică avizată privind Roşia Montană, drept răsplată, autorităţile au inventat motive pentru demitere, fiind un exemplu negativ despre cum să preţuieşti expertiza specialiştilor şi să le încurajezi performanţa şi onestitatea. În aceste condiţii, nu te poţi împiedica să te întrebi, totuşi, ca şi cetăţean, cine a decis demiterea, ministerul de resort sau RMGC? În faţa unei astfel de atitudini care a dus la demiterea unei personalităţi ştiinţifice cu opinie antiproiect RMGC, dând aspect de măsură represivă, strada reacţionează, agresându-l pe ministrul Culturii, domnul profesor Daniel Barbu, care a dat unul dintre avize pentru proiect. Nu poţi prin urmare să mergi înainte cu un proiect de o asemenea amploare care stă pe un război “româno-român-restul lumii” gata să izbucnească. Nu poţi promova un proiect din care putem pierde toţi. Prin urmare, nu am votat proiectul RMGC deoarece am constatat că este nociv pentru prezentul democratic al societăţii româneşti, iar prin anvergura „deranjului” pe care îl produce în mediul natural, mai mult chiar decât prin folosirea cianurii, are un mare potenţial de nocivitate viitoare pentru apa, aerul şi solul României!
Un nou început gândit de 10 ori şi tăiat o dată
REP: Deci credeţi că proiectul Roşia Montană va rămâne îngropat sine-die?
Carmen Hărău: Cred că el trebuie abordat profesionist şi transparent. Cele trei necunoscute ale sistemului de ecuaţii trebuie devoalate şi puse fundament la decizia politică de promovare a acestui proiect. O exploatare minieră la Roşia Montană trebuie în primul rând să fie de folos economic românilor, României şi să nu vicieze practica democratică. Altfel, nu are sens să vorbim despre el.
