- Treptele Romane, mina de aur deschisă în vremea romanilor, pe valea Ruzii (orașul Brad) a rămas una dintre puținele galerii miniere antice păstrate pe teritoriul României și, în ciuda riscurilor pe care le prezintă, călătorii încă pot ajunge în adâncurile pământului.
În ultimii ani, din motive de siguranță, intrarea în galeria Treptele Romane a fost oprită, ușa de fier fiind ferecată cu un lacăt. Încuietoarea a dispărut recent, iar călătorii ajunși în zonă pot intra nestingheriți în galerie. A fost spartă și fereastra de lemn a clădirii, deasupra galeriei miniere.
Foișorul ridicat deasupra intrării în galeria Treptele Romane a fost renovat în anul 2015, de Primăria municipiului Brad și tot atunci specialiștii au verificat calitatea aerului din subteran. Din motive de siguranță și în lipsa unei ieșiri secundare din mina antică, intrarea în adâncurile pământului nu este recomandată celor care vizitează monumentul.
Treptele Romane se află la circa cinci kilometri de Brad, în pădurile care acoperă ruinele minelor de aur de Barza.
Drumul spre galeria antică traversează satul Ruda Brad și urcă spre Biserica Ruda 12 Apostoli, clădită pentru mineri, în apropiere de intrările în galeriile din câmpul minier Barza. Drumul aurului, cum a fost numit de autoritățile locale, coboară apoi pe valea Bărzii, trecând pe lângă ruinele miniere de la Gura Barza și coboară în satul Crișcior din Hunedoara, învecinat municipiului Brad.
De aici, după alți șase kilometri, călătorii ajung la Muzeul Aurului din Brad, aflat în zona centrală a municipiului.
La Ruda și Barza, două sate învecinate, aflate în apropiere de Brad, s-au păstrat vestigii ale celor mai vechi mine de aur cunoscute în Munții Metaliferi: rămășițe ale unor galerii miniere dăltuite în vremea romanilor, unelte antice folosite în minerit, opaițe, inscripții romane și chiar un cimitir antic al minerilor.
Invazia popoarelor migratoare ar fi oprit pentru mai multe secole activitatea minieră din zona Bradului.
- Goana după aurul din adâncuri a fost reluată în Evul Mediu, iar exploatările s-au dezvoltat începând din secolul al XVII-lea. Unele mine antice au fost din nou folosite.
Galeria Treptele Romane ar fi fost refolosită în secolul al XIX-lea ca poartă de intrare în adâncurile munților cu zăcăminte bogate în aur nativ, iar în timpul exploatării ei din epoca modernă a putut fi consolidată.
Închisă de la începutul secolului XX, intrarea în mina antică a devenit un obiectiv turistic și a fost clasată pe lista monumentelor istorice.
Pereții consolidați cu piatră au contribuit la conservarea ei, chiar dacă apele subterane au inundat-o parțial. Clădirea de la Treptele Romane s-a transformat cu timpul într-o ruină, până la lucrările de renovare din 2015. Totuși, galeria antică s-a păstrat, unul dintre motive fiind și accesul dificil în zonă, drumul fiind asfaltat abia în urmă cu un deceniu.
