- Turiștii străini pot avea parte, în Hunedoara, de o experiență unică. Aici găsesc câteva construcții emblematice din anii ’50, cu o arhitectură inspirată din trendurile epocii sovietice.
Locul cel mai reprezentativ din Hunedoara anilor ’50 a rămas „Oraşul Muncitoresc” (O.M.), cel mai vechi cartier de blocuri al orașului, proiectat în anii 1947 -1948 și construit într-un deceniu.
Cartierul Orașul Muncitoresc din Hunedoara, format din cvartale de blocuri, a fost ridicat în anii următori pe dealurile învecinate pădurii și cartierului Chizid.
„Proiectanţii cvartalelor hunedorene, Titu Evolceanu şi Gh. Pavlu, au susţinut de la bun început că noul spaţiu urban era inspirat de modelele sovietice – fără a preciza alte repere temporale”, arăta Mara Mărginean, în volumul „Ferestre spre furnalul roşu” (Editura Polirom, 2015).
Aproape la fel de „sovietic” ca în vremea construcției sale se înfățișează, în centrul cartierului Orașul Muncitoresc din Hunedoara, restaurantul Corvinul, un complex inaugurat în 1954, cu o arhitectură inspirată din cea a unor clădiri publice din Uniunea Sovietice din vremea lui Iosif Stalin.
Clădirea spectaculoasă a fost locul unde în vara anului 1962 au cinat Nikita Hruşciov, la acea vreme conducător al Uniunii Sovietice, şi liderii comunişti Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.
În centrul civic al Hunedoarei, o altă clădire monument amintește de epoca stalinistă. Casa de Cultură (video) a fost construită la mijlocul anilor ‘50, la mijlocul distanţei dintre poarta Combinatului Siderurgic Hunedoara şi cartierul „Oraşul Muncitoresc”.
Teatrul cinematograf a fost realizat după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu, avînd ca sursă de inspirație clădirea faimosului Teatru Balşoi, din Moscova, înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea.
Sub clădirea din centrul Hunedoarei se află o reţea de buncăre, care putea găzdui circa 200 sute de oameni. Fostul adăpost anti-bombardament datează și el din anii ’50 și a fost restaurat odată cu clădirea vechiului teatru.
Gara din Hunedoara (video) a fost construită între anii 1951 și 1953 și a fost, în următoarele cinci decenii decenii, unul dintre cele mai aglomerate locuri din oraș.
În vara anului 1962, pe trotuarul gării, a fost primit cu mare fast liderul URSS de atunci, Nikita Hruşciov.
În februarie 2018, gara din Hunedoara a fost pusă sub lacăt, iar circulaţia trenurilor de călători pe ruta Hunedoara – Simeria a fost suspendată. În holul principal al clădirii, s-au păstrat două fresce de mari dimensiuni, pictate de Paul Miracovici, în stilul realist-socialist al epocii.
Unul dintre tablourile imense aflate în gara din Hunedoara înfăţişează o scenă din vechile uzine ale oraşului, menită să aducă omagii constructorilor şi oţelarilor din combinatul siderurgic. Cel de-al doilea tablou oferă detalii despre modul în care hunedorenii petreceau în acei ani la iarbă verde, pe dealurile oraşului, înconjuraţi de decorul din care fac parte primele cartiere de blocuri ale Hunedoarei şi furnalele din anii 1950 ale oraşului.
Pe turnul gării, o stea socialistă amintește și ea de epoca în care clădirea a fost înălțată.
În apropierea gării, o altă clădire impunătoare din anii ’50 se distinge printre noile centre comerciale construite în ultimii ani.
Este fosta fabrică de pâine, inaugurată în 1952, închisă și apropape de ruinare în prezent. Fosta fabrică de pâine urma să fie demolată în 2020, pentru a lăsa locul unui complex comercial, însă clădirea a fost salvată de la dispariție.
