30 de ani de Serbări Naţionale la Ţebea (1986 – 2016)
Dr. IOACHIM LAZĂR
Prof. NICOLAE CRISTEA
Prof. ROMULUS URS
lll
La Serbările Naţionale din 13-14 septembrie 2013 a participat preşedintele Traian Băsescu cu soţia, fiind întâmpinat de Garda de onoare, care i-a prezentat onorul, după care a depus o coroană de flori la mormântul lui Avram Iancu. Pentru prima dată în ultimii 3 ani, perioadă în care a absentat de la festivităţile de la Ţebea, el a turnat apă la rădăcina gorunului pe care l-a plantat aici în urmă cu 8 ani. Au mai participat Titus Corlăţean – ministrul de Externe, Mariana Câmpeanu – ministrul Muncii, Vasile Blaga – preşedinte PDL, Eugen Tomac – preşedinte PMP, parlamentari locali, reprezentaţi ai administraţiei publice judeţene şi locale, care s-au închinat la mormântul eroului şi au depus zeci de coroane (circa 70!). Marian Câmpeanu – ministru şi deputat de Hunedoara, a făcut un îndemn: „Staţi drepţi în faţa lui Dumnezeu, nu vă plecaţi în faţa nimănui pentru că acesta este spiritul pentru care a luptat şi s-a sacrificat Avram Iancu”. Spectacolul artistic a fost pe măsura evenimentului…
Serbările Naţionale (tot) din 13-14 septembrie 2014 s-au desfăşurat sub semnul aniversării a 190 de ani de la naşterea lui Avram Iancu şi împlinirii a 90 de ani de la organizarea Complexului istoric în forma actuală (fapt care a scăpat autorităţilor deşi noi am semnalat evenimentul printr-un amplu articol publicat în „Zarandul”, nr. 254/august 2014, şi „Condeiul ardelean”, nr. 270/19 septembrie 2014). Serviciul religios s-a desfăşurat în biserica aflată în curs de renovare şi afara prin soborul de preoţi, în frunte cu ÎPS Laurenţiu Streza – mitropolitul Ardealului şi PS Gurie Georgiu – Episcopul Devei şi Hunedoarei. Ca participanţi de seamă s-au remarcat: Klaus Iohannis (PNL), Elena Udrea (PMP), Gheorghe Funar (independent) – candidaţi la preşedinţie, Emil Boc, Vasile Blaga, Dan Diaconescu, care au profitat de această ocazie pentru a se face cunoscuţi oamenilor din zonă în perspectiva apropiatelor alegeri prezidenţiale.
Prefectura Hunedoara informa cu 3 zile înainte că în Complexul istoric Ţebea „se interzice accesul cu drapele sau însemne ale partidelor politice”. Împrejurimile complexului au fost însă invadate de membrii partidelor implicaţi în campanii electorale, care au împărţit vizitatorilor steguleţe, fluturaşi şi fotografii cu candidaţii şi partidele din care fac parte. Dar totul s-a desfăşurat fără patima şi incidente. Un moment festiv, emoţionant, l-a constituit conferirea Ordinului „Virtutea Militară” în grad de cavaler Batalionului 26 Vânători de Munte „Avram Iancu” Brad, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la înfiinţare. O companie militară a prezentat onorul şi a efectuat defilarea pe şosea.
În 2015 din nou Serbarea Naţională a coincis cu data înmormântării lui Iancu. Sâmbătă 12 septembrie, a ajuns la Ţebea o delegaţie de oameni de cultură care a participat toată săptămâna la Marşul Naţional „Avram Iancu”, realizat pe un traseu care a pornit de la casa părintească a eroului, din Vidra de Sus, continuând cale de 100 km, străbătuţi pe jos, până la Ţebea (de ce nu până la Baia de Criş, unde a murit?). Oamenii au început să se adune, printre ei în acest an, aflându-se pentru prima dată şi veterani de război, ca de exemplu Moş Vasile din Brad, de 80 de ani, care a declarat: „Mă cam dor picioarele, dar nu pot lipsi, sunt român şi trebuie să fiu prezent la aceste serbări”.
În primele ore ale dimineţii de 13 septembrie în biserica din Ţebea, un sobor de preoţi, în frunte cu PS Gurie – episcopul Devei şi Hunedoarei, a săvârşit o slujbă religioasă de pomenire. Ceremonialul oficial a debutat la ora 10.30, cu defilarea Gărzii de onoare şi intonarea Imnului de stat, la acest moment fiind prezenţi Valeriu Zgonea – preşedintele Camerei Deputaţilor, Mircea Duşa – ministrul Apărării, lideri de partide, parlamentari de Hunedoara şi din judeţe limitrofe, precum şi a multor instituţii din teritoriu, reprezentanţi ai administraţiei publice din zonă, locuitorii satului Ţebea.
Evenimentele au continuat cu depuneri de coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu (de ce nu şi la tribunii săi, ceilalţi eroi, monumentul de la şosea?!!!) şi cu un Te-Deum. Manifestările au continuat cu o evocare istorică în care a fost prezentată personalitatea celui pe care îl numim Craiul Munţilor, iar finalul părţii oficiale a fost marcat de retragerea Gărzii de onoare. A urmat un concert folcloric remarcabil inclus şi în programul televiziunii naţionale.
Nu putem încheia acest documentar fără a relata şi câteva impresii despre partea cea mai atractivă pentru popor (de la popor): spectacolul folcloric şi petrecerea câmpenească, organizate în amfiteatrul natural al Câmpului Libertăţii.
Spectacolul folcloric este întotdeauna de o factură deosebită (fapt pentru care este şi televizat), cu artişti remarcabili din judeţ şi ţară, nelipsiţi fiind Nicolae Furdui-Iancu, Veta Biriş, Sava Negrean-Brudaşcu, Mariana Deac, Mariana Anghel, Ioan Bocşa, Drăgan Muntean (până în 2002), Mirela Mănescu, Ionuţ Fulea, Ilie Medrea, Ovidiu Homorodean, Ciprian Roman, Cristian Fodor, Bogdan Toma, Tudor Furdui-Iancu, Cristian Pomohaci, Ionel Coza, Pera Burz, Petrică Paşca, Ovidiu Olari, Ana Mureşan şi lista mai poate continua cu artişti din toate zonele ţării. Între 2001-2007, aici a avut loc Gala laureaţilor „Felician Fărcaşu”, concurs interjudeţean de folclor, organizat la Brad, în 14 ediţii (1994-2007).
O menţiune specială merită Ansamblul folcloric „Doina Crişului” al Casei de cultură Brad (director: prof. Bianca Leucean, dirijor: prof. Ionel Coza, instructor dans: Nicolae Grigoraş), care a participat de fiecare dată la manifestările de la Ţebea, atât cu program propriu, cât şi acompaniind soliştii vocali din ţară cuprinşi în program. Am avut plăcerea să ne încânte: grupuri vocale şi instrumentale, coruri mixte şi bărbăteşti, duete vocale şi instrumentale, formaţii profesioniste sau de amatori, formaţii artistice din Republica Moldova. Să nu uităm un cuvânt de suflet pentru regretata Doamnă Marioara Murărescu, prezentatoare competentă a spectacolelor, mulţi ani la rând (până în 2012) şi urmaşa acesteia, D-na Iuliana Tudor de la TVR (din 2013).
Petrecerea câmpenească se evidenţiază prin faptul că peste jumătate din câmpul de la Ţebea este ocupată de zona comercială (exagerată!), organizată sau ambulatorie, care oferă produse alimentare (tradiţionalii virşlii şi mici), produse textile (îmbrăcăminte diversă), produse de artizanat (obiecte de lemn, ceramică, cusături), articole sport-turism (jucării) ş.a. Remarcabile sunt corturile cu produse tradiţionale şi standurile de petrecere, ca de exemplu judeţul Arad, care a instalat în 2012, 25 de cătlane (ceaune) în care a pregătit renumita tocană (gulaş), foarte apreciată de consumatori. Pe lângă aspectul alimentar – culinar, trebuie arătat şi aspectul distractiv – sportiv pentru tineret, constând în jocuri diverse, tiroliană, ringhişpir, care îi aduce chiar cu câteva zile mai devreme, instalându-se în corturi pe câmp şi pe deal. În apropiere, la 200 de metri, în cătunul Zbeg, se află pensiunea „Trandafirul galben”, de 3 stele, care oferă condiţii civilizate de cazare şi masă, având şi posibilitatea delectării prin vizitarea serei de flori cu trandafiri de toate speciile.
Dar oare, este moral să bem şi să mâncăm pe seama lui Iancu, şi să nu facem nimic material pentru EL?!…
„Să nu ne amintim de Iancu doar o dată pe an” a fost un slogan lansat cândva. Da, să ne amintim de Iancu în permanenţă, căci datorită Lui se datorează permanenţa noastră ca naţiune în Ardeal. Şi dacă în prezent nu se mai fac şoimi şi pioneri în locurile istorice, există totuşi români – patrioţi care valorică educativ aceste locuri prin acţiuni pentru tineret, ca de exemplu Asociaţia „Ţara Iancului Iubirea Mea” Deva (preşedinte fondator ing. Ioan Paul Mărginean – originar din Brad), care organizează aproape trimestrial cu diferite şcoli din judeţele Hunedoara, Arad, Alba, Cluj, Covasna, festivalul itinerant „Ţara Crăişorului”, ajuns la a IX-a ediţie şi serbarea „Veniţi la Ţebea, Veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru Voi”, tot la a IX-a ediţie. Sau altă acţiune devenită tradiţională: Marşul Naţional „Avram Iancu”, iniţiat de poetul Laurian Stănchescu, din Bucureşti, care am putea spune că reface simbolic, cu un grup de tineri intelectuali, pe jos, drumul vieţii lui Iancu de la Vidra până la Ţebea, de 100 km, ajuns la V-a ediţie.
Societatea cultural-patriotică „Avram Iancu”, filiala Brad (preşedinte d-nul Iuga Nicolae) şi primăria municipiului (primar ec. Cazacu Florin) au colindat eroii de la Ţebea în ziua de 22 decembrie 2014, la împlinirea a 25 de ani de la revoluţia din 1989. Şi tot dânşii au fost primii care au organizat tot la Ţebea în anul 2011, o acţiune-protest cu un pronunţat caracter patriotic-naţional faţă de gestul abominabil „Iancu (manechin) spânzurat” la Miercurea-Ciuc… Sau acţiunea „Pe vremea cireşelor” cu aceeaşi organizatori care omagiază pe Avram Iancu, nu numai legat de data morţii (ca celelalte), ci dimpotrivă legat de data naşterii, începând din anul 2015, iar în 2016, acţiunea s-a desfăşurat sub faldurile drapelelor filialei Brad a Societăţii „Avram Iancu”, sfinţite unul la Buna-Vestire, în catedrala municipală Brad si altul la mormantul lui Avram Iancu de Ziua Eroilo, actiune la care a participat activ si noul primar al comunei Baia de Cris, ing. Gorcea Mihai.
Iar din iniţiativa unui mare fiu al satului, ing. Stana Adrian, se lucrează la „Monografia satului Ţebea”, al cărei autor este eminentul Dr. Ioachim Lazăr – lucrare de o mare valoare ştiinţifică, teoretică şi practică, adevărată capodoperă monografică prin complexitatea ei, care va însuma sute de pagini, poate chiar o mie. Să vedem cine o va susţine?!
„Iancu ar trebui sanctificat!” (Eugen Evu – 1995), altă idee generoasă.
Dar cum îl omagiem? Acoperindu-l cu zeci de coroane (70 în 2013), de mii de lei, care peste o lună se ofilesc şi se ard, nu facem altceva decât să îl îngropăm din nou. Ori Iancu trebuie „reînviat” şi urmat pentru pilda sa de viaţă, exprimată atât de elocvent în Testamentul său. Ceea ce facem toamna la Ţebea este de fapt un parastas, la care conform tradiţiei noastre ortodoxe, se pot depune 2-3 coroane. Ori cu cheltuiala atâtor coroane (festiviste) s-ar putea ridica acel TEMPLU dorit de înaintaşii noştri sau măcar repararea Gorunului (scoarţă artificială maro), a Mormântului (îmbrăcat în marmură), a Bisericii (pictura cu tricolor). Dar când şi cine??? Poate în 2022, la 150 de ani de la moartea marelui Erou.
În atenţia organizatorilor şi autorităţilor. De ce se pun toate coroanele numai la mormântul lui Avram Iancu, de ce nu se pun şi la ceilalţi eroi ai neamului şi la monumentul eroului din şosea (prost amplasat!), care stă izolat şi neglijat complet (poate în acest an când se împlinesc 10 ani de la inaugurare). Atenţie trebuie acordată şi celor 4 monumente ale lui Iancu din Baia de Criş (între ele, primul din ţară) şi tot atâtea 4 din Brad (din care 2 înfăţişându-l în întregime), care nu de puţine ori sunt „golaşe” în timpul Serbărilor Naţionale. De ce 100 de coroane la Ţebea şi nici una în Baia de Criş, unde a murit? Sau în oraşul Brad, centrul zonei? (municipiu!) Este penibil ca trecând prin aceste localităţi istorice să vezi monumentele goale, singuratice. Iar Serbările Naţionale ar trebui să înceapă de la Baia de Criş, refăcând ultimul drum al lui Iancu spre Ţebea, aşa cum făceam cu pionierii prin acţiunea judeţeană „Prieteni de pe Criş”.
Am consemnat cele relatate în materialul de faţă în speranţa că cea de-a 30-a ediţie a Serbărilor Naţionale Ţebea 2016 să marcheze o etapă superioară în organizarea unor manifestări de amploare, memorabile pentru naţiunea română. Ne exprimăm convingerea că în viitor Sărbătoarea de la Ţebea care comemorează moartea Eroului Naţional Avram Iancu să redevină ceea ce a fost în perioada interbelică (ex. 1924), atunci când ceremonia religioasă, cântecele şi poeziile dedicate Iancului erau preponderente, fiind justa si aprecierea consatenilor nostri, ca ’’doua lucruri strica (deranjeaza-n.n.) Tebea:politicienii si iarmarocul’’.
Convingerea noastra stim ca va avea sustinerea noului primar al comunei Baia de Cris dl. ing. Gorcea Mihai fiu de onoare al satului Tebea, un om aplecat spre stiinta si tehnica, spre cultura si educatie, caracterizat printr-o mare doza de omenie si sociabilitate.
La aceasta idee se pot asocia: Primaria Brad, Consiliul Judetean, Centrul Cultural, Episcopia Hunedoarei si alte institutii din zona si judet.
