Au trecut 63 de ani de la înființarea Rezervației de zimbri din pădurea Slivuț (Hațeg).
„În încercarea de salvare a speciei zimbru, în 8 noiembrie 1958 au sosit aici primele două exemplare, 823 Pulonka (gestantă la momentul sosirii în România) și 895 Podarek. Dacă în 1923 ultimul zimbru sălbatic era împușcat în Caucaz și doar 54 de exemplare mai trăiau în întreaga Europă, în rezervații private și grădini zoologice, astăzi peste 10.000 de exemplare au supraviețuit. Mai mult, începând cu anul 2012 eforturile de reintroducere a zimbrului în mediul natural au fost susținute (a celui mai mare mamifer terestru european, cel care a fost simbol al Moldovei, aflat încă pe stema României), iar astăzi numărul exemplarelor aflate în libertate în țara noastră depășește 150. Da, România are zimbri liberi!”, scrie, pe pagina sa de Facebook, Alexandru Bulacu, membru al Organizaţiei Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), specialist în grupul de lucru pentru conservarea zimbrului.
Zimbrul a fost reintrodus acum şase decenii în fauna ţării de silvicultorii români la peste două sute de ani de la dispariţia sa din fauna României, iar în timp au fost create mai multe nuclee de zimbri în România. Unul dintre acestea, administrat de Romsilva, este Rezervaţia de Zimbri de la Haţeg. Ea se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperită cu păduri de carpeni, stejari şi brazi, iar în prezent aici trăiesc nouă zimbri. Cel mai tânăr exemplar a fost adus pe lume în 2021, de Rusalii.
Zimbrul este cel mai mare animal european de pe uscat. Masculul poate ajunge şi la 920 de kilograme, cu un minim de greutate înregistrat de 440 kg. Femelele sunt mai mici, între 320 şi 640 kilograme. Au părul gri-maroniu, mai mare în partea din faţă a corpului. Ca şi la alte ierbivore, hrănirea ocupă între 50 şi 80 la sută din zi.
