Le-a intrat politicienilor români în cap faptul că activitatea lor este un soi de JamesBond-ită, ei fiind superagenții care schimbă destine și drumuri. Cam cu așa microb la purtător a venit în județul Hunedoara o comisie senatorială care, la îndemnul petiționar al „luptătorilor” de la Mining Watch, anchetează investiția minieră de la Certej realizată de Deva Gold. Au venit pe șest, s-au plimbat prin zonă așijderea, iar joi au început audieri, singurii care i-au deranjat fiind jurnaliștii.
Dintr-un motiv care ne scapă, această anchetă asupra exploatării miniere Certej are două elemente care nasc suspiciuni.
Pe de-o parte, ancheta vine exact în momentul în care compania Deva Gold SA credea că a scăpat de bețe-n roate și se pregătea să respire ușurată, după un parcurs obositor în justiție, în care au dovedit că și-au primit autorizările necesare perfect legal. O judecată cu ONG-uri care, chiar dacă nu au avut dreptate (spune justiția), au blocat lucrările în perimetrul minier Certej. Pentru că așa-i la noi. Nu au apucat să respire cei de la compania minieră și a venit peste ei comisie parlamentară care, tot onegistic împinsă, rejudecă cele judecate deja de justiție. În felul politicienilor, evident. Colac peste pupăză, în grupul de anchetă este membru și cel mai înverșunat activist împotriva exploatărilor miniere din România, senatorul USR Mihai Goțiu, suficient de celebru ca să nu mai insistăm asupra lui. Care activist, secondat de președintele comisiei de anchetă, susține că nu există nicio incompatibilitate între „ura” sa față de proiectele miniere și faptul că a devenit judecător politic al acestora.
Pe de altă parte, întreaga poveste cu ancheta a debutat sub semnul secretomaniei. Astfel, în mod cel puțin suspect, domnii parlamentari-anchetatori nu au catadicsit să informeze măcar compania asupra căreia planează dubiile transmise de onegiști despre anchetă și, mai ales, despre conținutul jalbelor cărora le-au dat curs. Dacă nu erau pus pe deschidere primarul comunei Certeju de Sus, care a cerut să fie audiat public, pentru că „nu are nimic de ascuns”, probabil nici nu știam că a trecut comisia pe la noi.
Numai că degeaba au aflat jurnaliștii că vine subcomisia, pentru că președintele acesteia, senatorul Iancu Caracota, care este și președinte al marii „comisii permanente senatoriale pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii”, a refuzat să deschidă subiectul în fața presei. Politicos, chiar dacă a fost iritat de insistența presei hunedorene, Caracota a sintetizat: „eu cred că, la momentul ăsta, nu aveți de ce să vă faceți griji…”. Or, singura noastră grijă a fost că ni se refuză – nouă și cetățenilor -, informațiile, care ar trebui să fie publice. A mai spus șeful comisiei că „sesizarea (onegistă, n.r.) spune că sunt anumite nereguli care au apărut la mina Certej, cum s-au luat aprobările, acordul de mediu, acordurile și așa mai departe”. Despre cum s-au luat acordurile de mediu, a spus instanța că legal, dar ce contează?
Oricum, încrâncenarea cu care jurnaliștii sunt ținuți departe de subiectul anchetei și derularea acesteia (e o anchetă parlamentară, nu a procurorilor, totuși) nu este de natură să ne facă să credem altceva decât ori că așa-s politicienii, merg înainte cu microbul propriei importanțe, indiferent de situație, ori, mai degrabă, există ceva de ascuns în toată povestea, ceva ce nu trebuie aflat decât atunci când lucrurile vor fi tranșate și va fi prea târziu pentru vreo intervenție.
Pumnul în gura presei
Ce atitudine au avut anchetatorii-parlamentari? Simplă. Jurnaliștii hunedoreni au fost blocați de două ori, joi, să participe la lucrările subcomisiei de anchetă, să vorbească cu mebrii comisiei sau să afle ceva despre subiect.
Într-un prim episod, jurnaliștii prezenți la Primăria Certeju de Sus, la invitația primarului Petru Cîmpian, au fost trimiși la plimbare, pe motiv că ar fi o etapă secretă a anchetei.
În al doilea episod, parlamentarii anchetatori au intrat într-o sală a Prefecturii Hunedoara, blocând accesul la dezbateri, inclusiv pentru prefectul județului, inclusiv folosind jandarmii care asigură protecția în instituție. Doar după un mic tărăboi pe hol, s-a obținut acceptul ca jurnaliștii să ia câteva imagini din sala destinată audierii directorului executiv al Agenției de Protecția Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaș. De precizat că și Georgeta Barabaș a solicitat accesul mass-media la discuții, din același motiv ca primarul din Certeju de Sus, dar i-a fost refuzat.
Acuzatul, legat la gură și la ochi
Nici măcar managerul Deva Gold SA, Nicolae Stanca, nu a fost mai băftos decât jurnaliștii. Nici pe el nu l-au primit la discuții, chit că e vorba de acuzații la adresa companiei.
„Ca și dumneavoastră (jurnaliștii, n.r.) am aflat că ar fi o sesizare a Mining Watch, a organizațiilor nonguvernamentale, legat de unele nereguli sau abuzuri la proiectul Certej. Nu cunosc, nu am văzut, în calitate de manager al societății, nu am primit nimic să am ceva clar, să știu despre ce e vorba, ce sesizare, despre ce abuzuri e vorba. Până la proba contrarie, eu mă bazez pe faptul că această comisie e venită cu bună intenție, cred că se vor clarifica lucrurile, și dacă sunt ceva nereguli necunoscute sau independente de voința noastră, noi considerăm că le vom putea reglementa”, a declarat Nicolae Stanca, managerul Deva Gold SA.
El a mai adăugat că nu înțelege cum ar fi vorba de o anchetare a acordurilor de mediu: „Acordul de mediu a fost contestat acum 3-4 ani, tot de ONG-uri, proces câștigat după doi ani de procese. Nu a fost găsită nicio fisură în acest acord de mediu”.
Managerul Deva Gold SA, Nicolae Stanca
Nimic nu-i privat pentru politicieni
Ca o tușă finală la povestea asta, miercuri, membri ai comisiei au intrat în perimetrul viitoarei exploatări de la Certej. Evident, fără să solicite accesul conducerii companiei Deva Gold SA, așa cum ar fi normal și legal când intri într-un spațiu privat.
„Ce am făcut noi ieri a fost un lucru normal, să cunoaștem un pic zona – este o zonă pitorească, care face subiectul unei cercetări…”, a declarat Iancu Caracota, șeful comisiei cu pricina. Fără comentarii.
