Anchetele în două dintre celebrele dosare ale traficanţilor de comori dacice sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei se împleticesc în proceduri, deşi au trecut ani buni de la începerea lor.
De cel puţin cinci ani, 15 inculpaţi, cetăţeni români şi străini, oameni simpli din satele din zona Orăştiei, dar şi foşti poliţişti, ofiţeri de informaţii şi oameni de afaceri, aşteaptă deznodământul unor anchete în care au fost cercetaţi pentru participarea la furtul sau traficarea pe piaţa neagră a bunurilor de patrimoniu în valoare totală de milioane de euro.
Unul dintre cele două dosare se află pe rolul Judecătoriei Deva din anul 2008. În dosarul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor. De mai multe luni, însă, Judecătoria Deva a fost nevoită să aştepte răspunsul la solicitarea de audiere prin comisie rogatorie a unui martor în dosar, aflat în afara ţării. Luni, „Instanţa a amânat cauza faţă de lipsa răspunsului la comisia rogatorie, pentru data de 11 mai”, a informat Judecătoria Deva.
Dosarul trimis la DNA
Un alt dosar al traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei se află încă în faza de cercetare penală, chiar dacă, la un moment dat, în cursul anului 2010, a ajuns pe rolul instanţei Judecătoriei Deva. Dosarul penal în care au fost inculpaţi hunedorenii Alexandru Todorescu (fost ofiţer de informaţii), Alexandru Gogan (fost poliţist), Eugen Dudaş, Stănilă Crişan şi Marian Crişan a fost conexat dosarului primului dosar judecat de instanţa din Deva, însă în 2011, magistraţii au hotărât refacerea cercetării în cazul celor cinci inculpaţi de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Motivul a fost că unul dintre inculpaţi era poliţist. Potrivit procurorilor şi această anchetă a fost îngreunată de procedurile de comisie rogatorie internaţională, totuşi cercetările au avansat şi se aşteaptă retrimiterea dosarului în instanţă.
Cei cinci hunedoreni sunt anchetaţi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare neautorizată de detecţii şi săpături în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri şi abuz în serviciu contra intereselor publice. În perioada 1998 – 2007, susţineau procurorii, ei au desfăşurat, sistematic, detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal trei tezaure arheologice, pe piaţa neagră a antichităţilor. Primul tezaur, în valoare de peste un milion şi jumătate de euro, a fost alcătuit dintr-o brăţară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach, din aur, şi 2.000 de denari romani, din argint, precum şi trei ştanţe monetare. Al doilea tezaur, în valoare de peste două milioane de euro, a cuprins şase brăţări spiralice din aur, iar al treilea tezaur, sustras din situl arheologic Dealul Muncelului, era format din aproape 7.000 de denari romani, din argint, şi a fost evaluat la peste 700.000 de euro.
Potrivit anchetatorilor, o mare parte a tezaurelor dacice descoperite până în anul 2007 în siturile arheologice din Munţii Orăştiei a fost scoasă de traficanţi în afara ţării, ajungând în posesia grupărilor de interlopi sârbi. Una dintre metodele folosite de braconieri pentru înstrăinarea artefactelor a fost ascunderea lor în rezervoarele maşinilor, care treceau frontiera.
Peste 1.000 de kosoni recuperaţi
În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 262 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz.
