Din cauza subfinanţării programului de către Ministerul Sănătăţii, medicamentele pacienţilor diagnosticaţi cu HIV/SIDA sunt pe sfârşite. În judeţul Hunedoara sunt aproximativ 280 de bolnavi care au nevoie de tratament ca de aer şi care s-au mai confruntat, în anii trecuţi, cu astfel de situaţii îngrijorătoare.
Cine hotărăşte cine trăieşte şi cine moare? Este întrebarea pe care şi-au pus-o nu o dată pacienţii incluşi în Programul Naţional de Tratament HIV/SIDA. Un program pentru care, ciclic, nu se găsesc fonduri suficinete, deşi fără tratament aceşti bolnavi sunt condamnaţi la moarte sigură. Pornind de la situaţia îngrijorătoare din mai multe judeţe ale ţării, unde medicaţia deja s-a terminat deja, Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a cerut date de la toate DSP-urile şi spitalele din ţara care tratează pacienţi seropozitivi, iar răspunsurile arată „o situaţie critică a modului cum se desfăşoară Programul Naţional de Tratament HIV/SIDA”.
„Problemă pleacă de la Ministerul Finanţelor şi de la modul cum a fost alocat bugetul programelor naţionale de sănătate gestionate de Ministerul Sănătăţii. Pentru primul trimestru practic nu a fost alocat buget pentru aceste programe, ceea ce s-a alocat acoperă doar plată creditelor de angajament din trimestrul IV al anului 2014. Există fonduri bugetate în trimestrele celelalte ale anului 2014, care ar acoperi cam cinci luni de tratament pentru pacienţi la un necesar real”, arată UNOPA. Oficialii Uniunii spun că, în mai multe judeţe tratamentul se termină în aceste zile şi spitalele spun că nu mai pot face comenzi din cauza că legea le interzice să facă comenzi în contul fondurilor alocate pentru alte trimestre, semnalează în continuare organizaţia. Din răspunsurile primite de UNOPA până acum din teritoriu, judeţele Galaţi, Hunedoara, Vaslui, Cluj, Prahova, Dolj sunt în pericol de a nu mai putea asigură tratamentul.
Aşteaptă suplimentarea bugetului
În judeţul Hunedoara sunt înregistraţi aproximativ 280 de bolnavi cu HIV/SIDA, iar cei mai mulţi sunt în Petroşani. Vorbim doar despre cazurile cunoscute pentru că, în realitate, există mai multe persoane infectate cu virusul HIV care nu au fost încă diagnosticate. Aceştia au nevoie de un tratament costisitor, pentru care se alocă din bugetul de stat câteva mii de lei lunar. Cu cât boala este mai avansată, cu atât cresc şi costurile, dar altfel bolnavii ar fi condamnaţi la moarte. Din fericire, deocamdată în judeţ medicamentele nu s-au terminat. “Într-adevăr ştim că sunt probleme, iar Federaţia UNOPA a făcut demersuri pentru toată ţara. La noi, din fericire, nu a fost nevoie de întreruperea tratamentului, nici anul trecut, nici în acest an. De când este domnişoara doctor Marina, conlucrăm foarte bine şi chiar îşi dă interesul”, a declarat Dorina Ignaţ, preşedintele Asociaţiei “Noua Speranţă” din Petrila. Iar medicul care se ocupă de aceşti pacienţi, dr. Corina Marina, spune că se aşteaptă suplimentarea bugetului: “Situaţia este aşa cum o ştiţi, dar, se pregăteşte la Minister suplimentarea bugetului”. Bolnavii infectaţi cu HIV ştiu, însă, ce înseamnă întreruperea tratamentului. În urmă cu circa doi ani au protestat faţă de faptul că primeau tratamentele, decontate pe program naţional, cu mari sincope. Problemele erau grave, iar bolnavii au atras atenţia că, de 4 – 5 luni două săptămâni aveau medicaţia necesară, iar două săptămâni nu. Ulterior, nu au au mai fost astfel de disfuncţionalităţi, însă pacienţii ştiu că orice întrerupere poate însemna moarte!
Îmbolnăviţi în spitale
Sute de copii din Valea Jiului au contractat virusul HIV în spital. Numărul lor real nu este cunoscut nici la ora actuală şi doar cei care au fost depistaţi seropozitiv – absolut întâmplător – sunt luaţi astăzi în evidenţe. Majoritatea pacienţilor s-a îmbolnăvit în spital, între 1989- 1990 din cauza unei vitamine perfuzabile administrate la naştere, care ar fi fost primită din Franţa sub formă de ajutoare umanitare. Potrivit statisticilor, în Valea Jiului au fost înregistrate 273 de cazuri de infectare cu HIV între anii 1985 – 1990. Cele mai multe sunt în Vulcan respectiv 40,68%, urmat de Petroşani, cu aproape 30% din cazuri şi Petrila cu 14,22 de procente. Paradoxal, îmbolnăvirile au fost descoperite absolut întâmplător. Valea Jiului era un adevărat focar de infecţie în ceea ce priveşte inefectarea cu trichinella spiralis, aşa că s-au făcut testări specifice, care au reliefat şi existenţa infectării cu virusul HIV. Unii copii au fost diagnosticaţi timpuriu şi au intrat imediat sub tratament, alţii au aflat abia la adolescenţă că sunt purtătorii viruslui ucigaş. Pentru câteva zeci dintre ei, timpul a fost neiertător. Au pierdut lupta cu viaţa, dar au rămas în amintirea celor dragi. Nici pentru cei rămaşi în viaţă nu a fost mai uşor. Au avut de luptat cu mentalităţile, cu prejudecăţile şi se tem mai mult de respingere decât de moarte. Unii, în schimb, au avut tăria de caracter să meargă mai departe, chiar dacă numai ei ştiua ce este în sufletul lor. Puţini, e drept, dar cu riscul de a fi izolaţi au vrut să-şi definitiveze studiile până la facultate şi au reuşit. Şi au luat viaţa în piept… Speranţa de viaţă în cazul lor este acum de aproximativ 40 de ani, spunaceleaşi statistici, dar ei speră să depăşească această barieră fatidică, însă numai dacă statul nu va pune bariere financiare din nou şi le va reteza din nou aripile.