S-au împlinit trei luni de zile de la trecerea în nefiinţă, pe data de 28 septembrie 2019 a distinsei profesoare Maria Toma Damşa, scriitor membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba Iulia-Hunedoara. Maria Toma Damşa a fost o profesoară şi o personalitate de marcă a învăţământului românesc şi prin aceste cuvinte, vrem să ne exprimăm sentimental dorului din dor, dorul dor şi dorul din dor.
Fiică de ţărani din satul Hărţăgani, comuna Băiţa, judeţul Hunedoara, tatăl, Avram – cantor ortodox şi tâmplar, mama – Elena, casnică, Profesoara Maria Toma Damşa s-a născut la data de 4 februarie 1936 şi încă din copilărie ,s-a format în atmosfera respectului pentru valorile naţionale şi în credinţa spiritului creştin ortodox. A urmat cursurile primare şi gimnaziale în satul natal, fiind în toţii anii premiantă. A urmat, apoi, cursurile Liceului Pedagogic din Deva între anii 1950-1955, întrerupte un an din cauza „originii nesănătoase”, tatăl fiind declarat chiabur pentru că deţinea o batoză şi 1,80 hectare de teren, iar acest detaliu biografic avea să-i schimbe ceata crugul vieţii. În anul 1965, a absolvit cursurile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, Facultatea de Limba şi Literatura Română. Încă din tinereţe s-a preocupat de propria-i perfecţionare, obţinând, în anul 1966, gradul al II-lea didactic cu media 10, iar în anul 1971 gradul didactic 1. Intre anii 1955-1968 a fost profesor titular la Şcoala Generală din satul natal, implicându-se într-o serie de activităţi cultural-artistice, iar în anul 1968, a fost cooptată în prima echipă a Inspectoratului Şcolar al judeţului Hunedoara, ca Inspector de limba şi literatura română. În această ipostază, a participat la cursurile de perfecţionare din Bucureşti,Timişoara şi Piatra Neamţ. În anul 1970 a preluat catedra de limba şi literatura română la Liceul Pedagogic din Deva, unde a activat până în anul 1996. Între
anii 1985-1996 a elaborat peste 80 de lucrări pentru obţinerea gradului 1 didactic în învăţământ, la specialitatea de învăţători şi educatoare. Între anii 1993-1996 a activat ca membră în Comisia Naţională de Limba şi literatură română, elaborând programe de studiu pentru elevi, de literatură universală metodică pentru licee Pedagogice. S-a implicat în activitatea culturală a urbei, fiind o prezenţă activă la Societatea de Ştiinţe Filologice – Filiala Deva, a condus cenaclul literar „Lucian Blaga”, a prezentat comunicări la cele şapte ediţii ale Festivalului Internaţional de Poezie ţinut la Deva, la Editura Emia, obţinând numeroase premii cu elevii la concursul naţional „Mihai Eminescu”. A publicat peste 100 de articole, studii, recenzii literare în
ziarele locale, în cele naţionale şi în revistele de specialitate din ţară şi în străinătate.
O activitate prestigioasă a avut Maria Toma Damşa pe plan scriitoricesc. Astfel, a publicat cărţi dedicate elevilor: ,,Literatura pentru copii”, manual pentru clasa a XII-a, licee pedagogice, „Literatura pentru copii”, manual pentru clasa a XIII-a, şcolii normale, „Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copii şi în clasele I şi a – II”, „Activitatea educativă în învăţământul preuniversitar”, „Dicţionar englez-românn pentru clasele II- IV”, „Hărţăgani – monografie”, iar ca autoare: „Antologia literaturii pentru copii”, „Eminescu-ecou literar”, „Atentat la lectură”- eseuri cu o prefaţă de Eugen Evu, „Legende”, „Personalităţi ale comunei Băiţa”, „Descrieri şi portrete celebre” – eseuri, „Octavian Paler şi gândirea filozofică”, „Amprente”, „Sălişte Monografie”, „Frumosul rănit de sabia realului”, „Scrieri hunedorene de har”, „Regine şi regine ale literaturii române”, „Cuvântul care zideşte” – cronici literare. A scris şi a dedicat multe cronici literare scriitorilor hunedoreni, fiind membră a Asociaţiei Scriitorilor Hunedoreni. A fost o admirabilă colaboratoare a revistei „Amurg sentimental” Bucureşti, în paginile revistei a publicat zeci şi zeci de cronici literare şi alte materiale cu caracter literar. Iată o mare paletă de scrieri literare, atât pentru elevi, cât şi pentru adulţi, scrieri care ne-au făcut mai bogaţi, sufleteşte şi spiritualiceşte, regretând enorm plecarea acestei doamne la cele veşnice.
Maria Toma Damşa a iubit viaţa şi alături de soţul ei Ioan Damşa, Profesor Dr. şi cercetător asiduu cu care a colaborat în mod impresionat, acesta fiind alături de soţia sa, a sufletului pereche. Fie-le ţărâna uşoară şi sufletul printre stele! Dumnezeu, să-i aibă în grijă.
