Ce-a de-a patra ediţie a evenimentului a adunat în străvechea cetate antică, sute de vizitatori din ţară, dar şi peste hotare, dornici să descopere o parte din istoria veche de peste 2.000 de ani, dar şi modul în care arheologii scot la lumină artefacte spectaculoase
“Ziua Porţilor Deschise a Şantierului Arheologic Sarmizegetusa Regia”, desfăşurat sâmbătă în inima Munţilor Orăştie a adunat sute de vizitatori, dornici să descopere o părticică din istoria veche, de mii de ani a Daciei. “Ne bucură în calitate de administrator să găzduim o astfel de manifestare pentru că cel puţin din punctul meu de vedere, această zi este o sărbătoare. O sărbătoare în care arheologii care trudesc zi de zi aici să scoată la lumină istoria noastră adevărată îşi etalează rezultatele muncii. Sunt rezultate spectaculoase, iar dacă pe cineva nu impresionează un ciob, acel om trebuie să fie conştient că acel ciob completează ceea ce noi dorim să avem cu toţii o istorie adevărată, o istorie vie“, a spus Vladimir Brilinsky, administratorul sitului de la Sarmizegetusa Regia.
Vizitarea săpăturii arheologice, cu explicaţii
Veniţi din toate coluţurile ţării, dar şi de peste hotare turiştii au avut parte de un ghidaj complet al monumetelor vizitabile din zona cetăţii şi a zonei sacre, oferit de membrii colectivului ştiinţific al şantierului “Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”. De asemenea, timp de o zi, cei interesaţi de arheologie au avut acces la o săpătură arheologică în desfăşurare în incinta cetăţii. Vizitatorii au putut vedea etapele după care lucrează arheologii, pentru o scoate la lumină artefacte antice. Unul dintre punctele de atracţie le-a constituit prezentarea obiectelor descoperite de către cercetătorii istorici de la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj Napoca.
Monede romane şi un stil nou de ceramică pictată
“Toate obiectele pe care le expunem sunt găsite în această vară Printre elementele de atracţie ar fi monedele romane din argint şi bronz descoperite în săpătura din cetate, care au fost curăţate şi restaurate de către numismatul nostru. Sunt şi fragmente de ceramică pictată, unele dintre ele foarte frumose şi printre acestea aş remarca o descoperire chiar pentru mine surprinzătoare. Nişte fragmente care atestă un nou stil de pictură pe ceramică aici la Sarmizegetusa, diferit de ceea ce ştiam până acum. Şi apoi, tot felul de alte artefacte ceramice, din metal, piatră, sticlă şi aşa mai departe”, explică responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, conferenţiar doctor Gelu Florea, de la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj Napoca.
Reconstituirea 3D a capitalei Daciei
În unul dintre corturile ridicate pe platoul din apreopierea zonei sacre a cetăţii, arheologii au prezentat reconstituirea unui cort de arheolog de la începutul secolului XX şi o mică expoziţie de fotografii cu instantanee din acea perioadă. În cortul atăturat privitorul intra în secolul computerelor şi al reconstiturilor digitale. Turiştii au putut admira reconstituirile 3D ale fortificaţiilor vizitate, dar şi scanarea în 3D a unui fragment ceramic pictat, şi reconstrucţia vasului în câteva secunde. Aici s-a dorit un joc între trecut şi prezent pe câţiva metri pătraţi.
Turiştii sunt impresionaţi
După ce a vizitat cetatea dacică în urmă cu peste 30 de ani, un cuplu de bucureşteni a revenit ieri, fiind foarte impresionaţi de schimbările de aici. “Mi se pare foarte interesant. Mi-a plăcut că am văzut la o pensiune din Costeşti reclamă la evenimentul de astăzi. Preocuparea arheologilor şi a tuturor care se ocupă de întregul sit arheologic pentru a ne spune în plus lucruri deosebite, mi se pare un lucru extraordinar. Ar fi bine ca românii să vină şi să viziteze aceste cetăţi, să vadă că şi noi avem cu ce ne lăuda, nu numai alte ţări din Europa”, spune Cornelia Ciucă din Bucureşti.
“Este foarte importantă munca acestor tineri care se interesează şi fac lucrul acesta în mod gratuit, pentru a studia istoria românilor”, este de părere şi Suzzane Pepa din Elveţia, care compară cetatea antică a dacilor preromani, cu descoperirile făcute de argeologici în oraşul Petra din Iordania.
