La scurt timp după ce instanţa Tribunalului Alba a decis cercetarea în stare de libertate, sub control judiciar, a şefilor Consiliului Judeţean Hunedoara şi a oamenilor de afaceri inculpaţi în acelaşi dosar, DNA a reacţionat. Procurorii antocorupţie vor să fie siguri că astfel de persoane aflate în cercetare nu vor pleca din ţară.
Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale articolele din Codul de Procedură Penală care fac referire la măsura controlului judiciar şi cea a controlului judiciar pe cauţiune, aşa că procurorii anticorupţie se tem că “baronii” aflaţi în cercetare ar putea profita de acest vid legislativ. Îna ceste condiţii, Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi a transmis o scrisoare ministrului Justiției în care susține necesitatea unei intervenții legislative urgente care să modifice dispozițiile din Codul de procedură penală referitoare la controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune și să reglementezedurata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri, procedura și durata maximă pentru care pot fi prelungite.
DNA este de părere că măsura controlului judiciar ar trebui să fie dispusă pentru o perioadă de 60 de zile și, eventual, prelungită succesiv pentru aceeași perioadă, însă durata totală a măsurii preventive să nu depășească doi ani. La data de 4 decembrie 2014, Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 211 – 217 din Codul de procedură penală care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune, întrucât nu prevăd durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri. În scrisoarea transmisă ministrului Justiției, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție notează că “adoptarea recentei decizii poate da naștere unor vulnerabilități în cauzele penale aflate în curs și în care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar. Astfel, există riscul ca inculpați a căror libertate de mișcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi și libertăți să părăsească teritoriul țării, îngreunând astfel desfășurarea procesului penal”. Pe rolul Direcției Naționale Anticorupție există mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de săvârșirea unor infracțiuni grave și care, spun procurorii DNA, beneficiază de resurse materiale semnificative, aşa că materializarea acestui risc ar putea crea în rândul publicului impresia că inacțiunea autorităților a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală. “Având în vedere că prin acest act normativ se urmărește reglementarea unei măsuri preventive deja existente, în scopul de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție apreciază că modificările ar trebui adoptate printr-o ordonanță de urgență care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial”, mai spun oficialii DNA.
De precizat că unul dintre cele mai recente dosare instrumentate de DNA, în care persoanele cercetate au beneficiat din partea judecătorilor de măsura controlului judiciar este “Dosarul Moloţ”, în care preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, vicepreşedintele CJH Tiberiu Balint şi mai mulţi oameni de afaceri sunt suspectaţi de comiterea mai multor fapte de corupţie. DNA a cerut arestarea preventivă a acestora, însă magistraţii Tribunalului Alba au respins solicitarea şi au decis cercetarea lor sub control judiciar.