Curtea de Apel Alba Iulia a publicat motivarea deciziei de a returna Vioricăi Mateş trei ofrande antice din aur, confiscate de în decembrie 2014 de la o casă de licitaţii, pe motiv că provin fostul complex termal de la Germisara, de unde ar fi fost furate în anii 1980. Anchetatorii au întocmit un dosar penal pentru furt calificat şi spălare de bani, dosar clasat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, care însă a solicitat confiscarea artefactelor din categoria Tezaur.
Tribunalul Hunedoara şi, ulterior, Curtea de Apel Alba Iulia au respins cererea de confiscare a celor trei plăcuţe antice din aur, ceea ce înseamnă că nu vor ajunge, cel puţin deocamdată, în patrimoniul unor muzee.
În dosarul judecat de cele două instanţe, procurorul a solicitat confiscarea definitivă a plăcuţelor votive din aur de la proprietara acestora, susţinând că artefactele au fost deţinute ilegal. În 9 decembrie 2014, ele au fost ridicate de la casa de licitaţii Galeriile Artmark din Bucureşti, unde au fost scoase la vânzare având preţul de pornire 85.000 de euro. Proprietara lor, Viorica Mateş, susţinea că ofrandele erau o moştenire de familie. „Din probele administrate în cauză a rezultat că plăcuţele din aur aflate la vânzare publică prin licitaţie provin din furtul comis în anul 1987 din situl arheologic Germisara – Geoagiu Băi, judeţul Hunedoara, cu prilejul lucrărilor din zona băilor antice şi că prezintă tipologia tezaurului format din opt astfel de bunuri, din care şapte aflate în colecţia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi una în colecţia Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, toate descoperite în situl arheologic Germisara – Geoagiu Băi”, arătau procurorii.
Muncitori suspectaţi de furt
Investigaţiile realizate au stabilit că în anul 1987 la cererea Oficiului Judeţean de Tineret Geoagiu Băi, o echipă de muncitori din cadrul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Hunedoara a efectuat foraje geologice în zona Dâmbul Romanilor, din interiorul sitului arheologic Germisara – Geoagiu Băi, în cavitatea din centru mamelonului termalelor pentru depistarea de noi surse de apă termală pentru staţiune. Cu această ocazie a avut loc o prăbuşire şi o alunecare de teren. „În urma acestora au apărut un număr însemnat de monede şi plăcuţe votive din aur, din perioada romană, bunuri care au fost luate de către echipa de muncitori şi predate directorului OJT Geoagiu Băi, care, iniţial, a refuzat predarea lor. Activităţile desfăşurate la acea vreme de organele de miliţie au condus la recuperarea şi predarea lor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. În total au fost ridicate şi predate şase plăcuţe votive romane din aur şi 600 monede din bronz şi argint din aceeaşi perioadă. Cu toate acestea, cu acea ocazie, un membru al echipei de muncitori a sustras o altă plăcuţă votivă din aur din sit, ce provenea din acelaşi tezaur, încercând valorificarea ei, însă ulterior a fost recuperată de organele de miliţie şi predată Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia”, se arată în motivare. În anul 1990, în urma cercetărilor arheologice din punctul Dâmbul Romanilor, situl arheologic Germisara, pe unul din canalele bazinului a mai fost descoperită o plăcuţă votivă din aur, cea de a opta.
Voia să îşi facă lucrări dentare cu ele
Cu privire la cele trei plăcuţe, Viorica Mateş (63 de ani) a declarat că ele provin de la bunicul matern, fostul preot Isaie Pasca din satul Scărişoara. Ea a afirmat că le-a primit împreună cu biblia în care au fost depozitate, de la tatăl său, care fusese şi el preot în zonă. Viorica Mateş a menţionat că a primit cele trei plăcuţe ca să îşi facă lucrări dentare, de la bunica ei, potrivit declaraţiilor din dosar.
La începutul anilor 1990, Viorica Mateş a prezentat cele trei plăcuţe la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca şi la Muzeul Naţional de Istorie a României, a oferit aceste obiecte spre vânzare acestor instituţii la un preţ iniţial modic, de 2.000 dolari, a permis studierea lor, analizarea din punct de vedere chimic şi fotografierea de către specialişti, precum şi publicarea unei lucrări de specialitate privind plăcuţele votive, se arată în motivare.
FOTO: Artmark.ro
„Cu toate că procurorul susţine că şi cele trei plăcuţe votive ridicate de la Viorica Mateş au fost descoperite în aceiaşi împrejurare şi sustrase tot de muncitor, care le-ar fi transmis apoi intimatei, nu există nicio probă în acest sens. Nu rezultă în ce mod ar fi fost sustrase plăcuţele şi cum ar fi ajuns de la muncitor la intimată. Afirmaţia procurorului rămâne o ipoteză posibilă dar neprobată. Deşi cu ocazia descoperirii celor şapte plăcuţe s-au făcut săpături şi o anchetă a miliţiei, nu au fost descoperite toate obiectele din aur îngropate în zona respectivă. Rezultă concluzia că este perfect posibil ca, pe raza localităţii Geoagiu sau în zona oraşului Abrud să fi fost descoperite întâmplător plăcuţe votive similare şi în alte perioade decât descoperirea accidentală din 1987, posibil în perioada în care bunicul sau străbunicul intimatei era preot în zona Munţilor Apuseni, chiar înainte de anul 1918, iar aceste obiecte să fi ajuns în posesia preotului Pasca Isaie. De asemenea, nu este exclus să existe şi în prezent obiecte similare neexcavate”, se arată în motivarea soluţiei prin care Curtea de Apel Alba Iulia a constata că este nefondată contestaţia Parchetului, cu privire la returnarea artefactelor.
