Societatea de apă şi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, încheie anul 2013 cu rezultate nesperat de bune. Directorul general Costel Avram a făcut un bilanţ al acestui an şi a vorbit despre investiţiile realizate, dar şi despre problemele pe care le-a întâmpinat în activitate.

Una peste alta, vorbim despre un an prolific, în care ApaServ a reuşit să recupereze din creanţe, a făcut numeroase investiţii inclusiv din resurse proprii şi, în plus, a reuşit să devină independentă din punct de vedere energetic. Potrivit directorului general al societăţii, Costel Avram,  important este că s-au făcut paşi importanţi pentru apropierea de cetăţeni. Reclamaţiile au fost soluţionate cu mult mai multă operativitate şi asta în condiţiile în care vorbim despre mii de intervenţii la reţelele de apă şi canalizare. “Timpul de soluţionare s-a redus cu peste 30%. S-a intervenit prompt pe sistemele de alimentare cu apă şi cele de apă uzată. Pierderile de apă au scăzut. În anul 2013 s-a intervenit de 1.650 de ori, iar lucrările de intervenţii la reţelele de apă au fost în valoare de aproape 1.100.000 de lei. La reţelele de canalizare au fost 1.600 de intervenţii pe Valea Jiului, în valoare de peste 730.000 de lei”, a declarat Costel Avram.

De asemenea, au fost vizate lucrările de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare. În anul 2013 prin investiţii proprii ale ApaServ s-a intervenit la reţelele de apă şi canalizare şi au fost reabilitaţi 14,2 kilometri de reţea. În 2012 lungimea a fost de 13,8 kilometri, iar în 2011 – de 7,8 km. Astfel, în Petrila vorbim despre 2,7 kilometri de reţea reabilitaţi, în Petroşani – 3,8 km, Aninoasa  – 1,1 km, Vulcan – 2,4 km, Lupeni – 2,7 km, iar la Uricani – 1,1 km.

Independenţă energetică

Unul dintre serviciile  cu rezultate extrem de bune a fost cel Mecano – Energetic. Mai precis, este vorba despre serviciul care a reuşit să vândă pe bursă energie la preţuri competitive. Iar astfel s-a asigurat, e drept dublat de investiţiile în microhidrocentrale, independenţa energetică a societăţii de apă. “Din cantitatea de energie produsă, o parte se utilizează la locul de producere, respectiv Staţiile de tratare Valea de Peşti şi Zănoaga, iar diferenţa se livrează în sistemul energetic naţional şi se valorifică pe piaţa de energie. Societatea noastră este independentă energetic, adică producem mai multă energie decât consumăm. Pe piaţa OPCOM, am vândut în primele 3 luni cu 230 MW, plus certificatele verzi, iar de la 1 aprilie avem contract cu 200 de lei, în condiţiile în acre acum este 140 de lei megawatt – ul.  Pentru anul 2014, societatea noastră a fost deja la Bucureşti şi am vândut pe tot anul cu 170,3, în condiţiile în care  la ora aceasta se vinde cu 120 – 130 de lei MW. Preţul a  scăzut, sigur, dar stăm foarte bine”, a mai arătat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Iar veştile sunt îmbucurătoare pe mai departe: se construieşte al treilea MHC, la Vulcan, din fonduri proprii ale societăţii. La ritmul actual de construcţie, cel mai târziu la începutul lunii februarie şi aceasta va produce energie. Şi tot la investiţii realizate este inclus noul Laborator Metrologic, ce funcţiona în condiţii improprii.

Ţapinarii dau mari bătăi de cap

În paralel cu investiţiile realizate s-a urmărit reducerea costurilor. Dina cest motiv, maşinile din parcul auto al societăţii sunt strict monitorizate prin GPS. De asemenea, au fost achiziţionate două autospeciale, aşa încât fiecare  localitate în parte este deservit de către o autospecială ceea ce duce la reducerea costurilor de deplasare la locul intervenţiei, dar şi a timpului de răspuns la solicitările clienţilor. Probleme au fost, însă, la staţiile de tratare a apei, iar aici bătăi de cap le-au dat cei care exploatează lemnul pe raza localităţii Petrila. Astfel, la Valea de Peşti s-a funcţionat fără oprire şi fără reactivi. La fel şi la Braia, unde staţia a fost oprită fix 60 de ore. La Zănoaga, în schimb, staţia a funcţionat cu reactivi – acre să asigure potabilitatea apei – 866 de ore şi a fost oprită 328 de ore. La Jieţ, reactivi s-au folosit 268 de ore, iar oprită a fost 80 de ore. La Taia 818 ore s-a funcţionat cu reactivi şi a  fost oprită 440 de ore. „Şi la Jieţ, şi la Taia şi la Zănoaga, datorită exploatărilor de lemne vedeţi ce s-a întâmplat. A trebuit să cheltuim bani. Sunt costuri foarte mari”, a explicat Costel Avram

Datornicii, acţionaţi în judecată

La ora actuală, SC ApaServ Valea Jiului SA nu înregistrează nicio datorie restantă la bugetul de stat, nu are nici un leu credit, chiar dacă trăieşte din încasări. Iar de recuperat are destul, chiar dacă gradul de încasare a facturilor a crescut simţitor. Soldul creanţelor a scăzut în 2013 cu 16 milioane de lei, adică un procent de aproape 10%. Gradul de încasare la facturile curente este în procent mediu de 70%, faţă de 54% anul trecut. Dar bani mai sunt suficient de încasat de la consumatori. „Avem 162 de miliarde de lei, faţă de 185 de miliarde, cât era valoarea creanţelor când am preluat conducerea societăţii. Numai Spitalul din petroşani are de achitat un miliard de lei. Ce să fac, să opresc apa la spital?! Societăţile de termoficare de la Vulcan şi Lupeni au de plată 50 de miliarde de lei vechi. Sunt în faliment, ne-am înscris la masa credală, dar şansele sunt zero să recuperăm sumele. La asociaţiile de proprietari avem creanţe de 25 de miliarde, la abonaţii casnici – 84 de miliarde de lei”, a  detaliat Avram sumele pe care ApaServ le are de încasat. Iar împotriva datornicilor s-au luat măsuri ferme. Sunt aproape 16.000 de somaţii de plată întocmite pentru debite restante, au fost debranşate de la reţea 162 de scări de bloc, din care 103 au fost rebranşate după plata măcar a unei părţi din suma datorată. În plus, s-a ajuns la acţiuni în instanţă împotriva rău – platnicilor. Sunt 1927 de dosare noi în 2013, din care 1600 sunt acţiuni promovate împotriva debitorilor pentru creanţe de 25 de miliarde de lei, dar şi 312 plângeri penale pentru furt de apă. În plus, în peste 1000 de cazuri s-au formulat cereri de executare, iar la această oră, în total, la executorii judecătoreşti sunt 2812 dosare.

Să nu uităm, însă, că anul 2013 a adus facilităţi pentru abonaţi, aşa încât plata facturilor să poată fi făcută mai simplu şi să fie eliminate cozile de la centrele de încasare. Iar dacă 2013 aduce un bilanţ pozitiv, anul viitor vor continua investiţiile şi sunt prevăzute 8 miliarde de lei vechi  doar din resurse proprii.