Complexul Energetic Hunedoara ar fi putut să câştige de pe urma acestei perioade de secetă, când este nevoie de energie electrică produsă de termocentrale, dar, din păcate, nu are capacitatea necesară, iar lipsa investiţiilor din minerit se resimte acum din plin.
Potrivit informaţiilor Transelectrica, producţia de energie pe bază de cărbune este pe primul loc. Cărbunele deţinea, la finele săptămânii trecute, o pondere de 39,04% din piaţa totală de energie, urmată de energia hidro – cu 23, 98% şi cea nucelară cu 17,66%. Pe următoarele locuri sunt hidrocarburile, energia foto, eoliană şi cea pe bază de biomasă. În plus, România are cerere de energie inclusive din Ungaria și Serbia, aşa că ar avea unde să-şi vândă producţia internă. Dar, din păcate, doar o mică parte din cei aproximativ 2800 MW produși pe cărbune sunt produşi de CEH, respectiv 176 MW, potrivit unor surse.
De vină este producţia extrem de mică de huilă, care nu poate asigura nici măcar necesarul celordouă termocentrale incluse în CEH, adică Mintia şi Paroşeni, iar aici se vede din plin lipsa investiţiilor din ultimii ani. Ultimele informaţii arătau că minele viabile abia mai extrag 4000 de tone pe zi, cam cât scotea un singur abataj în vremurile de aur ale mineritului. Minerii lucrează, însă, cu utilaje extrem de învechite, iar retehnologizarea promisă a rămas la stadiul de intenţie.
