„Târgul liceelor este un eveniment care îşi propune să promoveze fiecare şcoală a judeţului, fie colegiu naţional sau liceu de specialitate, care urmează să primească elevii de la şcolile gimnaziale. Evenimente similare se organizează, în aceste săptămâni, la Hunedoara, Deva şi Petroşani, dar şi la Orăştie, astfel încât fiecare familie şi fiecare copil să poată lua o decizie care să-i fie utilă”, explică profesoara de arte vizuale şi educaţie plastică de la Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria”, Gabriela Brănescu.
„Cât priveşte specializarea aceasta pedagogică, constat că interesul este în creştere: anul trecut am deschis nu una, ci două clase pe nivel, după ce, din 2003, nu mai avusesem decât o singură clasă. Ba chiar liceul pedagogic a fost temporar desfiinţat, vreme de doi ani. Chiar nu am putut să înţeleg cum o şcoală înfiinţată la 1870, în condiţii grele, în timpul Imperiului austro-ungar, să fie desfiinţată după ce a trecut prin două războaie mondiale şi a rezistat, dar şi prin multe momente critice foarte grele, în care învăţătorii şi profesorii nu au fost plătiţi un an întreg. Astăzi avem multe să le oferim copiilor: o bază sportivă excelentă cu trei săli de sport, terenuri de fotbal şi baschet, dar şi profesori de execepţie”, adaugă profesoara.
Burse, ajutor la teme şi clase de fotbal
Pe de altă parte, la eveniment au fost prezente şi şcoli liceale tehnice şi profesionale. Reprezentanţii Colegiului Tehnic „Matei Corvin” din Hunedoara, spre exemplu, spun că aici vin elevii care vor să înveţe o meserie: „Avem o bursă de 200 de lei, pe Ministerul Educaţiei care o acordă elevilor de şcoală profesională, iar în condiţiile în care colaborarea noastră cu Arcelor Mittal continuă, încă 200 de lei. Clasele profesionale sunt tot mai căutate, nu doar pentru stimulentul financiar, ci pentru că tinerii ştiu că, odată ce au absolvit aceste şcoli profesionale, se pot angaja, dar îşi pot continua şi studiile liceale. Avem şi clase de fotbal cu rezultate la nivel naţional, dar şi clase de liceu cu profil tehnic. De asemenea, cred că suntem singurul liceu care oferă programul «Şcoală după şcoală», un program care se desfăşoară după amiaza, pentru copii de gimnaziu şi liceu, din familii defavorizate. Copiii fac temele, sunt ajutaţi la lecţii, dar au şi activităţi extraşcolare şi tot pentru ei organizăm şi tabere în fiecare vară”, spune profesoara de matematică Ana Avramescu.
Poliţist, jandarm, jurist sau avocat
Potrivit unui studiu realizat de specialiştii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara (CJRAE), după aplicarea de chestionare elevilor de clasa a opta, mai bine de jumătate dintre elevii hunedoreni de clasa a opta spun că vor opta, după absolvirea gimnaziului, pentru filiera teoretică a învăţământului liceal. Când optează pentru un liceu, sau o anumită specializare, elevii hunedoreni ţin cont, cel mai adesea, nu de influenţa părinţilor sau a profesorilor, ci de cea a prietenilor. Potrivit chestionarelor aplicate de specialiştii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara, sursele de informare sunt, în această ordine: prietenii, dirigintele, familia, profesorii sau psihologii şcolilor. Aceştia spun că 60 la sută dintre copiii din mediul rural se informează bine înainte de a alege un liceu, în timp ce, pentru elevii din oraşe, rata nivelului optim de informare creşte cu încă şase procente. Doi elevi dintr-o sută, atât dintre cei de la ţară, cât şi dintre copiii de la oraş, nu au date suficiente când vine vorba de informaţiile necesare pentru a se orienta către cariera potrivită. Unul din zece adolescenţi hunedoreni vrea să se facă medic. În topul profesiilor cele mai dorite figurează cele de: profesor (8 la sută), poliţist sau jandarm, dar şi jurist sau avocat (câte 7 procente), IT sau operator PC (6 la sută). Pe de altă parte, 5 elevi din 100 ar opta pentru o poziţie în administraţie, afaceri sau în domeniul economic.
Copiii de la ţară: mecanici, bucătari, coafeze
În mediul rural, opţiunile se fac mai ales pentru meserii care nu necesită studii superioare: mecanic auto (11 la sută), dar şi bucătar, ospătar, chelner, stilist sau coafor, şofer, simplu muncitor, sau constructor. Mai puțini copii din mediul rural intenționează să meargă la facultate. Elevii aleg un anume liceu, şcoală profesională sau specializare pentru că acesta este un pas important spre profesia dorită. În al doilea rând, adolescenţii decid pentru o anume specializare în funcţie de aptitudinile pe care le au, dar ţin cont şi de atmosfera şi distracţia pe care le-o promit anii de liceu. Cel de-al patrulea criteriu, potrivit psihologilor, este prestigiul liceului, dar copiii ţin cont şi de şansele reale pe care le au la admiterea într-o şcoală. Alte alegeri se bazează pe anturaj (majoritatea prietenilor merg la acest liceu şi nu la altul), oferta de atestate sau certificate de calificare profesională, posibilitatea de angajare într-un timp cât mai scurt sau dorinţa familiei ca tânărul să urmeze o şcoală anume. Jumătate dintre elevii chestionaţi de psihologii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara sunt optimişti şi cred că piaţa muncii le va oferi posibilitatea de a practica profesia dorită. Potrivit studiului, doar doi elevi dintr-o sută cred că le va fi foarte greu să îşi găsească de lucru, având meseria pe care tocmai au ales-o, prin completarea opţiunilor pentru înscrierea la liceu.
