S-au împlinit opt ani de la marea lovitură data mafiei fierului vechi din Hunedoara, însă nici până în prezent, dosarul „Hidra” nu a fost soluţionat.
Dosarul mafiei care a devalizat Combinatul Siderurgic din Hunedoara în anii 2000 zace în sertarele justiţiei, chiar dacă s-au împlinit opt ani de la arestările despre care s-au spus că au curmat definitiv ascensiunea acesteia. În prezent, dosarul supranumit „Hidra”, se află pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud, judecata pe fond nefiind încă finalizată. În vara anului 2006 Traian Berbeceanu şi procurorul Laura Codruţa Kövesi erau eroii principali în ceea ce s-a numit cea mai grea lovitură dată mafiei fierului vechi din Hunedoara. Peste 40 de hunedoreni au fost reţinuţi în dosarul Hidra, al reţelelor de infractori care s-au îmbogăţit de pe urma furturilor din Combinatul Siderurgic Hunedoara. În mai puţin de un an de la data trimiterii după gratii a membrilor „mafiei fierului vechi”, dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar în toamna anului 2007, procesul a fost strămutat la Tribunalul Bistriţa Năsăud. Între timp, toţi cei peste 40 de inculpaţi au fost eliberaţi din arest. Procesul fierarilor din Hunedoara pare să se prelungească la nesfârşit sau, cel puţin, cu riscul ca multe dintre infracţiunile pentru care au fost anchetaţi aceştia se vor prescrie. Iar acuzaţiile sunt numeroase: potrivit procurorilor, mafia fierului vechi din Hunedoara, din care făceau parte şi patronii unor centre de colectare şi angajaţii lor, a produs prejudicii de peste 12,5 milioane de lei, prin delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală. Lor li s-au adăugat pagubele de milioane de lei provocate de bandele de hoţi, care acţionau organizat, în cârdăşie cu administratorii centrelor de fier vechi răsărite în jurul combinatului.
Despre mafia fierului vechi din Hunedoara a început să se vorbească încă din urmă cu un deceniu. La acea vreme, grupările de hoţi care acţionau pe platforma combinatului siderurgic, intrată în proces de „dezintegrare”, au devenit mai bine organizate şi au început să primească ajutor de la persoane suspuse. Hunedoara devenise o adevărată junglă în anii 2003 – 2006, când la orice oră din zi pe străzile municipiului puteau fi văzuţi „fierarii” îndreptându-se în găşti către combinat. Agenţii de pază ai uzinelor puse pe butuci se plângeau atunci că nu pot face faţă invaziei de hoţi, care cărau cu spatele, căruţa şi chiar şi cu camionul componentele metalice din combinat, spre centrele de colectare.
Au fost cazuri în care angajaţii firmelor de pază erau bătuţi de găştile de hoţi, bine organizate, chiar pe teritoriul pe care îşi desfăşurau activitatea. În alte situaţii, însă, agenţii de pază erau cei care le facilitau accesul hoţilor în combinat. Fierul furat în flux continuu de pe platforma industriale, întinsă pe aproape 200 de hectare, era vândut centrelor de colectare. În 2005 – 2006, peste 40 de centre de preluare a fierului vechi funcţionau în Hunedoara, cele mai multe în imediata vecinătate a combinatului. După ce intra în centru, fierul vechi cumpărat la negru cu preţuri de 0,5 – 0,7 lei pe kilogram era revândut de administratorii societăţilor chiar combinatului, dar şi altor companii, cu sume de până la 1,4 de lei. Cuprul şi cromul aveau şi mai mare căutare. În urma acestor afaceri, câteva zeci de localnici s-au îmbogăţit rapid şi ilegal. Cea mai fulminantă ascensiune au avut-o capii grupărilor de hoţi şi administratorii unor centre de colectare, deveniţi milionari peste noapte.
În prezent, mulţi dintre „actorii” acestui dosar cu prejudiciu imens se află în închisoare, find condamnaţi în alte cauze. Alţii au plecat în Occident, unde îşi continuă activităţile infracţionale. Unii dintre administratorii fostelor centre de colectare a fierului vechi şi-au continuat afacerile şi chiar au prosperat, dar sunt anchetaţi sau judecaţi în alte dosare de evaziune fiscală şi spălare de bani.
