Valea Jiului a rămas cu un singur deputat şi nici acesta nu se simte prea bine, din punct de vedere politic. Camera Deputaţilor a luat act, miercuri, de încetarea mandatului de deputat al Monicăi Iacob Ridzi, care a fost condamnată defintiiv la 5 ani de închisoare.
Camera Deputaţilor a decis, totodată, vacantarea postului de deputat din circumscripţia 22 Hunedoara, colegiul uninominal 5, acolo unde în 2012 a câştigat Monica iacob – Ridzi. Sentinţa penală provind condamnarea fostului demnitar a ajuns la Camera Deputaţilor şi, odată cu pierderea drepturilor electorale încetează şi calitatea de deputat. Potrivit Regulamentului, preşedintele Camerei ia act de încetarea mandatului şi se votează proiectul de hotârâre de vacantare a locului de deputat. Apoi, hotărârea se publică în Monitorul Oficial.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, definitiv, în 16 februarie, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la cinci ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de a şterge sau deforma date.
Un deputat, alte probleme…
În acest moment, în Valea Jiului mai este un singur deputat, respextiv Cristian Resmeriţă (PSD), dar şi soarta acestuia este incertă. În data de 12 ianuarie, Agenția Națională de Integritate a constatat existența conflictului de interese de natură administrativă și penală în cazul deputatului PSD din Valea Jiului şi a comunicat că acesta „a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât, în calitate de deputat, a încheiat contractul civil nr. 529/2009, prin care fratele său, Lucian Marius Resmeriţă, a fost angajat în funcția de consilier în cadrul Biroului parlamentar nr. 275 din localitatea Vulcan, Județul Hunedoara. Beneficiul patrimonial obţinut în perioada ianuarie 2009 – aprilie 2012 de către Lucian Marius Resmeriţă a fost de 56.876 Lei (aprox. 12.640 Euro)”. ANI spune că deputatul Cristian Resmeriţă a încălcat prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”, precum și ale art. 71, „principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”. Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către demnitar a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din noul Cod Penal al României, potrivit căruia „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
