Apele învolburate muşcă violent din drumul ce duce spre Sarmizegetusa Regia şi povestea se repetă cam de două ori în fiecare an. Totuşi, din punct de vedere oficial, Valea Albă nu există. Nu figurează în evidenţa Apelor Române. Pe cale de consecinţă, oricât de devastatoare sunt viiturile, Apele Române nu intervin. Nici Ministerul Apelor şi Pădurilor nu se bagă, deşi sunt în joc monumente UNESCO. Guvernul are alte priorităţi. Cum ar fi să aloce 40 de milioane de lei (aproape zece milioane de euro!) pentru regularizarea unui pârâu din Gurasada, lucrări estimate la 20 de milioane lei în urmă cu câţiva ani
Aproape în fiecare primăvară, după topirea zăpezilor, Valea Albă se umflă devastator şi mătură totul în cale. Viitura culege trunchiurile de copaci căzuţi pe versanţi şi le expediază ca pe nişte torpile spre construcţiile din aval. Ploile torenţiale din timpul verii produc cam aceleaşi efecte şi doar o minune a făcut să nu existe victime pe drumul intens circulat de turiştii care vizitează monumentul UNESCO.
Cele mai recente calamităţi
La sfârşitul lunii iulie 2018, a plouat nebuneşte în Munţii Orăştiei. Timp de nouă zile, baierele cerului s-au rupt şi a turnat cu găleata în fiecare zi, înregistrându-se între 50 şi 100 de litri de apă pe metru pătrat. Asta în condiţiile unui bazin hidrografic împânzit cu torente şi izvoare naturale. Drumul spre Sarmizegetusa Regia a fost spart, dar pagubele puteau fi mult mai mari.
În martie 2019, apele au muşcat adânc din drumul torpilat cu zeci, poate sute, de trunchiuri de copac luate de viitură. Autorităţile au intrat în vrie. S-au întrunit Comandamente pentru Situaţii de Urgenţă. Discuţii. Dezbateri. Priorităţi „de grad zero”. Drumul a fost cârpit acceptabil şi albia curăţată de lemne. E s soluţie de moment, de avarie, dar fără nicio şansă de a „îmblânzi” viitorul prăpăd. Care va să vină, cu siguranţă, cât de curând.
Valea Albă nu există pentru Apele Române
Grigore Burjan, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara explică motivul pentru care nu poate interveni cu lucrări de regularizare a Văii Albe. „Cursurile de apă care nu sunt cadastrate nu le întreţinem noi. Eu nu am voie să cheltuiesc bani pe râuri necadastrate pentru că vine Curtea de Conturi şi îmi impută mie. Legea spune foarte clar că nu sunt în administraţia noastră. Asta spune Legea Apelor Române”, explică Burjan. Cum de n-au luat-o cu acte, după atâtea şi atâtea dezastre? „Cadastrarea se poate face numai prin Ordin al Ministrului… E complicat… Dar nici nu ştiu, caz de ăsta n-am avut că nu s-au discutat niciodată aspectele astea. E primul caz în 15 ani când toată lumea vrea să intervin acolo şi nimeni nu înţelege că nu am voie. Eu această întrebare am pus-o faţă de ministrul Apelor. Erau acolo şi trei directori de Ape Bazinale: Criş, Mureş şi Jiu. Şi ministrul mi-a spus că nu am voie să intervin. Asta-i situaţia! Eu nu pot să încalc legea”, mai spune şeful SGA Hunedoara. Discuţia la care face referire Grigore Burjan s-a purtat la recenta vizită a ministrului Ioan Deneş la barajul de la Mihăileni.
Încurcate sunt priorităţile Puterii
Pentru a se circula în siguranţă pe drumul spre Cetăţile Dacice, monumente UNESCO, sunt necesare lucrări extrem de costisitoare. Ele s-ar putea face cu bani de la bugetul de stat, dar Ministerul Apelor şi Pădurilor are ale priorităţi pentru judeţul Hunedoara. Cea mai mare sumă (dacă nu cumva şi singura), alocată anul acesta lucrărilor de regularizare este destinată unui pârâu din Gurasada. Guvernul plăteşte 40 de milioane de lei. (În urmă cu câţiva ani, Cosmin Nicula – pe atunci senator PSD, actualmente vicepreşedinte la Curtea de Conturi – a făcut lobby pentru Gurasada şi a obţinut 20 de milioane lei, dar lucrările nu s-au făcut.) Directorul SGA Hunedoara spune că nu are niciun amestec în investiţia de la Gurasada. „Credeţi că am eu atâţia bani să fac o lucrare? Aia e altă poveste! Noi, din excedentul bugetar de anul trecut avem bani să facem lucrări mici şi cu forţe proprii. Lucrările mari, de anvergură, cum e cea de la Gurasada, se fac cu constructor şi în urma unei licitaţii. Sunt cinci loturi acolo şi patru constructori care intervin. Sunt bani de la bugetul de stat. E altă poveste acolo”, spune Grigore Burjan.
