Încă un bloc e pe cale să încalece spaţiul şi aşa foarte îngust de verdeaţă dintre blocurile de pe strada Liliacului din Deva. Fostul primar Petru Mărginean a aprobat, puţin înainte de a părăsi primăria, reluarea procedurilor la un proiect respins în urmă cu mai bine de un an. Arhitectul oraşului spune că nu este de acord cu îndesirea blocurilor dintre blocuri, dar nu poate întrerupe procedurile câtă vreme ele respectă paşii legali. Locatarii din vecinătate sunt revoltaţi. Ultima dată, edilii şi investitorul au vrut să treacă pe furiş un simulacru de dezbatere publică. La nici zece metrii depărtare există precedentul unei golănii urbanistice la indigo.
După revoluţie, aproape orice petic de verdeaţă din Deva a fost plombat cu câte o construcţie trântită anapoda în peisajul arhitectural. Petru Mărginean şi-a construit campania din 2012 tocmai pe modul haotic în care s-a construit în Deva, dar în locul „oraşului sănătos”, fostul primar a lăsat betoane în plus şi spaţii verzi umflate din condei.
Apel la solidaritate
Un mesaj postat pe pagina Grupului de Iniţiativă „Civitas” face apel la solidaritatea devenilor. Astăzi li se întâmplă celor care locuiesc în zona Liliacului şi Carpaţi, dar mâine ar putea fi oriunde în Deva. „Sunt doi ani de când ne luptam cu Primăria Devei. Vor să ne sufoce şi să ne îngroape într-un morman de betoane. Blocurile 23 şi 24 de pe strada Liliacului formează, împreună cu „C”-urile de pe Carpaţi, un spaţiu mic, ca o curte interioară. Primăria a autorizat construcţia unui bloc tocmai în „coasta” Bisericii, cu regim de înălţime peste cel al blocurilor mai sus menţionate. Dar ce sa vezi? Au băgat de seamă că ar mai fi loc de un bloc, în sufletul locatarilor deja afectaţi. În februarie 2015, depunem adresă la Primărie, explicând inoportunitatea autorizării acestei monstruozităţi. După un an, crezând că nu vor fi urmăriţi, organizează consultarea cu publicul (anunţată hoţeşte, printr-un singur afiş postat pe o uşa de garaj – legea zice afişaj pe panou în locul cu pricina plus anunţ în două cotidiene locale). Am fost atenţi şi de aceasta dată şi ne-am prezentat în număr mare la Primărie, locatari ai celor două asociaţii de proprietari afectate. Am crezut că totul s-a oprit aici, că s-au consumat suficiente energii şi nervi, dar se pare că şpăgile au fost deja consumate şi nu pot fi restituite şi în consecinţă se semnează din nou un Certificat de Urbanism pentru un bloc, de astă dată, cu patru etaje. Nu poţi parcurge cu pasul strada ticsită de maşini, darămite cu cărucioare. Nu este o băncuţă să-ţi tragi sufletul, în acest perimetru, dar autorizează, fără scrupule, execuţia unor monştri din beton, pe fiecare centimetru pătrat. Dacă în urma oprobriului public, nu se vor opri, vom ajunge şi în instanţă. Nu reuşesc să înveţe nimic din nimic aceste autorităţi locale. Pentru ei nu contează opinia şi nevoile a sute de cetăţeni afectaţi, contează doar interesele proprii şi desigur, cuantumul comisioanelor”, se arată în mesajul semnat de Lăcrimioara Gal.
Controversata poveste a proprietăţii terenului
Este vorba despre strada paralelă cu Carpaţi, din spatele bisericii greco-catolice „Imaculata”. Acolo există două „baterii” a câte trei garaje. Timp de 20 de ani, deţinătorii au plătit concesiune Primăriei Deva pentru aceste garaje, deşi, din documente, reiese că terenul ar fi proprietate privată. „Există un plan vizat de Oficiul Judeţean de Cadastru care confirmă că acest teren este proprietate privată”, ne-a probat cu înscrisul, arhitectul oraşului Angela Kalauz. (Încă nu am descâlcit cum şi cât au plătit oamenii la primărie pentru concesiunea acelor terenuri, dar vom reveni) Din documente reiese că proprietarul a primit terenul prin donaţie şi l-a încredinţat unui investitor care voia – în prima fază – să construiască un bloc cu demisol, parter, şase etaje plus un penthouse pe acoperiş. La acest proiect face referire Lăcrimioara Gal când spune că au vrut să-l treacă „hoţeşte” prin dezbaterea publică.
Ultima semnătură a fostului primar
Proiectul a fost respins, dar investitorul a pus în discuţie o soluţie modificată (bloc cu patru etaje) cu care a fost de acord Comisia de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului, la dat de 3 iunie 2016, iar primarul Petru Mărginean a semnat, la data de 15 iunie, o adresă prin care îl informează pe investitor că poate continua procedurile de avizare pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Zapisul este o prelungire a certificatului de urbanism pe care credeau că l-au înmormântat definitiv locuitorii zonei. „Reluăm consultarea şi informarea populaţiei, astfel încât toţi vecinii implicaţi să poată participa. Sunt două asociaţii de proprietari precum şi alţi vecini care ne-au contractat atunci când a fost o primă soluţie depusă spre analiză în primărie”, spune Angela Kalauz. Arhitectul Devei, profesional, nu este de acord cu construirea de blocuri între blocuri. „În general nu susţin îndesirea blocurilor sau a zonelor de locuinţe colective, dintr-un motiv foarte simplu: sunt deja suficient de des amplasate. Asta este părerea mea, ca arhitect. Însă, în postul pe care-l ocup, sunt obligată să respect legislaţia. Dacă documentaţiile care ne sunt supuse spre analiză respectă toate cerinţele, sunt obligată să emit nişte avize”, a explicat arhitectul Devei.
Decizia e la mâna aleşilor locali
În toată povestea, nu mai contează defel că viitorul bloc va distruge puţina vegetaţie care a mai rămas în acea parte a oraşului năpădit de betoane. „Câtă vreme categoria de teren este trecută în acte ca fiind curte şi construcţii, noi nu putem să intervenim”, ne-a declarat Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara. Singurii care pot stopa construirea blocului sunt consilierii locali. Viitoarea construcţie, trebuie să obţină votul aleşilor locali, după ce vor fi arse toate etapele procedurale de avizare. Totuşi, până să ajungă la mâna consilierilor locali, va mai trece un timp. Şi, de această dată, e puţin probabil să se organizeze dezbaterea publică pe furiş. Până atunci, rămâne de aflat cum a fost posibil să se retrocedeze spaţiile verzi dintre blocuri, iar Primăria Deva să perceapă taxă de concesiune timp de 20 de ani.
