La 10 ani de la înfiinţarea, pe hârtie, a Unităţii de Asistenţă Medico – Socială din Uricani, aceasta încă nu funcţionează. Asta deşi în clădire s-au pompat miliarde de lei şi chiar s-a angajat personal administratitv.
Doi consilieri locali au propus în plenul CL Uricani constituirea unei comisii de analiză şi verificare a activităţii desfăşurate la Unitatea de Asistenţă Medico – Socială din Uricani şi posibilităţii de a acorda servicii medicale şi de îngrijire, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico – sociale. Comisia ar fi trebuit să funcţioneze pe toată perioada lunii septembrie şi, la finalul activităţii, să prezinte un raport amănunţit cu ce s-a stabilit şi ce se poate face. „Această comisie avea ca principal scop gândirea unor variante sub care se poate deschide respectivul obiectiv, înfiinţat prin HCL în 2003”, a explicat unul dintre iniţiatorii proiectului, consilierul Daniel Moraru. Echipa primarului din Uricani, Dănuţ Buhăescu, s-a opus adoptării proiectului, pe motiv că este în lucru strategia de dezvoltare a oraşului Uricani pe perioada 2014-2020 şi proiectul s-ar suprapune peste aceasta! Iar consilierii locali apropiaţi edilului au votat împotrivă.
O istorie de miliarde
Istoria UAMS începe în urmă cu 10 ani, când, prin HCL nr. 35/2003, s-a decis înfiinţarea unei unităţi de asistenţă medico-socială ca instituţie rezidenţiala, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local al Oraşului Uricani, prin reorganizarea Spitalului Orăşenesc Uricani. De asemenea, tot în 2003 au fost aprobate prin HCL 49/2003 numărul de personal, structura organizatorică, statul de funcţii şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a UAMS. De atunci, UAMS „funcţionează” pe hârtie cu 4- 6 angajaţi – respectiv director, economist, personal, administrator şi 2 îngrijitoare curăţenie – dar fără a avea activitate propriu zisă. De precizat, însă, că acea clădire – care până în 2003 a adăpostit spitalul – a înghiţit câteva miliarde bune de lei. Fosta clădire ar fi urmat, potrivit proiectului întocmit de edili, să se transforme într-o modernă unitate de asistenţă medico – socială, care să preia şi cazurile sociale grave, o investiţie calculată la vremea respectivă la 22 – 24 de miliarde de lei. Actualizat cu rata inflaţiei, costurile tind să devină astronomice pentru un proiect ce pare tot mai departe de a fi vreodată funcţional. Şi, mai trebuie precizat, conform cifrelor oficiale, că angajaţii actuali înseamnă salarii de circa 100 mii lei/an, şi asta pentru o unitate care nu funcţionează. Oare care ar fi costurile, dacă UAMS Uricani ar şi funcţiona, ţinând cont că sunt prevăzute 30 de paturi?!.
Străbat zeci de kilometri pentru asistenţă medicală de specialitate
Unitatea de asistenţă medico – socială a rămas doar cu o plăcuţă amplasată pe clădire, pentru că nu erau întrunite toate condiţiile impuse de legislaţie pentru funcţionarea ei şi, în special, cele legate de circuitele medicale. Într-unul dintre corpuri au fost închiriate spaţii pentru medicii de familie, la parterul aceluiaşi corp de clădire s-a amenajat un Compartiment de Primire Urgenţe, care aparţinea de Spitalul Municipal Lupeni, dar între timp Spitalul Lupeni şi-a retras medicii de aici. În plus, nici ambulatoriul de specialitate despre care se tot vorbeşte de câţiva ani nu a funcţionat niciodată. Şi pentru că cele aproximativ 11.000 de suflete ce trăiesc în Uricani şi satele aparţinătoare nu se mai acorda asistenţă medicală, aici s-a deschis Centrul de Permanenta, care este deservit de medicii de familie ce au contract cu CJAS si DSP. Acesta este, deocamdată, funcţional, dar în condiţii improprii, în fosta spălătorie a spitalului.
Acestea au fost premisele ce au stat la baza deciziei celor doi consilieri locali de al Uricani de a propune înfiinţarea unei comisii de analiză. Practic, se dorea găsirea unei modalităţi viabile de deschidere a respectivului obiectiv medical. Proiectul nu a trecut, însă, iar UAMS rămâne doar un proiect frumos ce are slabe şanse de a fi vreodată realizat. Iar în tot acest timp, localnicii din această zonă trebuie să străbată kilometri întregi dacă au nevoie de asistenţă medicală de specialitate, pentru că spitalul lor s-a desfiinţat, iar clădirea zace practic nefolosită.