După cinci ani de proces, instanţa vrea să ştie dacă Instituţia Prefectului a emis în condiţii legale hotărârea din 2006 prin care au fost împroprietăriţi moştenitorii familiei Kendeffy cu pădurile din Retezat. Cei de la Prefectură au mai tras, şi ei, de timp – fapt ce a determinat instanţa să revină cu solicitarea la prefectură. În timp ce procesul se târâie în instanţă, pădurile din Retezat o şterg – sub formă de buşteni – spre Ungaria şi Austria
Controversata retrocedare a pădurilor din Retezat către urmaşii familiei Kendeffy este pe rol la Judecătoria Haţeg. Au trecut cinci ani de proces şi instanţa de judecată verifică abia acum autenticitatea documentelor care au stat la baza retrocedării masivului Retezat.
„Boala lungă, moarte sigură”
Este vorba despre Hotărârea nr.202/2006 dată de la Prefectura Hunedoara şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum şi verificările efectuate privind cetăţenia pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH. Deoarece, în cazul în care urmaşii (pârâţii) erau la acea dată cetăţeni străini, ei nu aveau dreptul prin lege să fie împroprietăriţi.
Procesul a început în 18 decembrie 2009. Pe tot parcursul anului 2010 nu s-a judecat nimic, fiind o suită de amânări lună de lună. În aprilie 2011, instanţa încuviinţează proba cu expertiza topografică, o manevră care avea să prelungească procesul nepermis de mult. Raportul final de expertiză a fost predat în octombrie 2013, iar de atunci se judecă la fiecare termen obiecţiunile la expertiza topografică.
Prefectura trage de timp
În februarie 2015, procesul ia o altă turnură în sensul că se pune problema autenticităţii actelor care au stat la baza retrocedării masivului Retezat. Practic de aici ar fi trebuit să înceapă procesul în decembrie 2009, pentru că expertiza topografică este irelevantă dacă actele care au stat la baza atribuirii titlului de proprietate se dovedesc a fi nelegale.
La data de 18.02.2015, Judecătoria Haţeg emite „adresă către Instituţia Prefectului în vederea comunicării Hotărârii nr.202/2006 şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum şi verificările efectuate privind cetăţenia pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH. Emite adresă pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH în vederea comunicării actelor privind cetăţenia acestora”.
În mod curios şi de neînţeles, Prefectura nu răspunde solicitărilor instanţei, aşa că – la data de 25 martie 2015 – instanţa revine cu cererea la Instituţia Prefectului. În aprilie, dezbaterea se axează din nou pe expertul topograf care trebuie să mai dea nişte răspunsuri şi mai are de încasat 2.400 lei. Astfel, cauza a primit un nou termen de judecată pentru data de 27 mai 2015.
Ce spune Curtea de conturi
Autorităţile statului care au studiat documentele retrocedării susţin că sunt cel puţin trei motive pentru care ar trebui anulat titlul de proprietate. „Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane-aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane-aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazul exproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat în anul 1949 în proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, scrie în raportul Curţii de conturi.
Maria Kendeffy, născută în Ungaria după Marea Unire
Există un document depus pe la mai multe primării din Ţara Haţegului care atestă cetăţenia română a Mariei Kendeffy. Este vorba de un act ce se presupune că a fost emis de Ambasada României la Viena, înregistrat cu nr.4312 şi datat 20 decembrie 2005, în care se arată cu „numita Kendeffy Maria, născută la data de 25.06.1920 în Ungaria, domiciliată în Austria, este cetăţean român conform art. 34 din Legea 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. (Cetăţenie obţinută la cerere.) Actul emis de Ambasada Română de la Viena demonstrează că Maria Kendeffy (născută în 1920 în Ungaria) este urmaş al acelei ramuri a familiei Kendeffy care a primit despăgubiri de la statul român prin Tribunalul Arbitral de la Paris. Pe cale de consecinţă nu mai avea dreptul legal la retrocedarea pe care a „instrumentat-o” prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul 
Attila Dezsi.
