Dacă mai trăia, fostul preşedinte al României comuniste ar fi împlinit vârsta de 97 de ani
Până în 1989, în perioada comunistă, ziua de 26 ianuarie era înscrisă în calendar cu „litere de aur”, ca să folosim terminologia vremii.
Lanţul amintirilor
În această zi se sărbătoarea, cu mare fast, ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu, fostul preşedinte al Republicii Socialiste România. În acea zi, mai ales după 1980, când emitea doar două ore pe zi, televiziunea avea program prelungit, prezentând ode „conducătorului iubit”, iar ziarele vremii îşi ocupau paginile cu „măreţul eveniment”. Acum, la mai bine de 25 de ani de la executarea lui Ceauşescu, hunedorenii nu au uitat de ziua de naştere a dictatorului comunist, dar nici de acele vremuri „de împliniri măreţe” a României socialiste. 
„Era ziua şefului cel mare, Ceauşescu. De pe vremea lui ar fi trebuit să luăm în considerare şi lucrurile bune, nu doar pe cele rele, iar China este cel mai bun exemplu în acest sens. Din mai multe puncte de vedere, era mai bine pe vremuri”, a spus Viorel Vulturar din Brad, un cunoscut profesor din judeţul Hunedoara.
Ioan Dudaş, un simplu cetăţean din Deva, vede oareceum altcumva lucrurile. „Era ziua cuiva din conducere, ştim toţi a cui. Nici nu vreau să-mi aduc aminte de acele vremuri. Acum avem libertate, de expresie, de mişcare, care sunt lucrurile cele mai importante, cu toate că, din anumite privinţe, ne este mai greu acum”, a spus acesta. 
O familie din Deva îşi aduce aminte de semnificaţia zilei de 26 ianuarie. „Era ziua de naştere a „tovarăşului”. Nouă, ca familie, ne-a fost destul de bine şi pe acele vremuri, şi în prezent. Totuşi, până în 1989 era mai multă stabilitate, iar tinerii aveau unele avantaje”, au comentat, pe marginea acestui subiect, soţii Dorica şi Petrişor Cizmaş, din municipiul de reşedinţă al judeţului Hunedoara.
Am găsit, în schimb, şi unii care nu-şi mai aduceau aminte exact de semnificaţia zilei. “Oare Unirea sau altceva? Ah, da, ziua lui Ceauşescu…Am o vârstă şi cred că mi se permite să mai încurc unele lucruri. Pe acea vreme era mai bine cu locurile de muncă, dar erau şi multe, foarte multe neajunsuri. Trebuia să fie o schimbare, şi bine că s-a făcut”, a afirmat Alexandru Herczeg, unul dintre primii “privatizaţi” din Deva.
Mici reminescenţe
Şi, chiar dacă a trecut mai bine de un sfert de secol de la căderea comunismului, în Deva localnicii mai folosesc vechile denumiri. Unele dintre acestea se „păsăleau” de minune, cum ar fi sediul Miliţiei pe strada Karl Marx sau al Şocolii „Dr. Petru Groza” pe 6 Martie, devenii mai uzitând şi astăzi de aceste tipologii. În schimb, însă, fie din ironie, fie din nebăgare de seamă, un lăcaş de cult din reşedinţa de judeţ era situat pe bulevardul Lenin. Acest lăcaş există şi în prezent şi, chiar dacă strada se numeşte, de mai bine de 25 de ani, Libertăţii, devenii numesc obiectivul tot „biserica de pe Lenin”.
