Consiliul Judeţean Hunedoara a dat serviciul de salubritate pe mâna unui gunoier falimentar, care s-a întins mai mult decât îi permite dotarea tehnică şi banii.
Primele consecinţe au început să se vadă. În urmă cu câteva luni, municipiul Brad a fost sufocat de gunoaie pentru că operatorul nu a intrat în serviciu cu suficiente maşini, plus că muncitorii au încetat lucru pe motiv că nu şi-au luat leafa. Apoi, comuna Ilia a rămas cu gunoiul neridicat de sărbători, iar în Deva au apărut primele imagini cu mormane de gunoi neridicat la timp. Oamenii arată, nemulţumiţi, cu degetul spre primării, deşi ele n-au nicio vină: gunoierul a fost impus de administraţia judeţeană. Pe de altă parte, nici Consiliul Judeţean nu avea prea multe opţiuni. Atribuirea serviciilor de salubrizare trebuia să se încheie până la 31 decembrie 2018. Altfel, judeţul era obligat să returneze finanţarea europeană a proiectului în sumă de 176.031.042, 93 lei, fără TVA.
Istoricul proiectului SMID Hunedoara
În data de 4 martie 2014 a fost încheiat contractul de finanţare nr. 912 între Ministerul Mediului şi Consiliului Judeţean Hunedoara pentru proiectul ,,Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Hunedoara (SMID)”. Urmau să se facă: 1. Achiziţionarea a 32.000 de echipamente de colectare (pubele, containere, compostoare individuale), pentru colectarea deşeurilor pe patru fracţii (hârtie şi carton, sticlă, restul de reciclabile şi fracţia biodegradabilă); 2. Construirea unui centru de management al deşeurilor în localitatea Bârcea Mare, care cuprinde următoarele facilităţi: depozit conform de deşeuri, staţie de tratare mecano, staţie sortare; 3. Construirea staţiei de sortare şi a staţiei de transfer în Petroşani; 4. Închiderea depozitelor urbane neconforme din Aninoasa, Uroi – Rapoltul Mare, Haţeg, Petrila, Lupeni, Călan, Hunedoara, Orăştie, Deva; 5. Drum de acces – DJ 700 la CMID Bârcea Mare; 6. Drum de acces la Staţia de Sortare şi Transfer din Municipiul Petroşani.
Alegerea gunoierilor, o afacere dubioasă
Atribuirea serviciilor de salubrizare a început cu o „inginerie” comisă de şefii judeţului în primăvara anului 2017. Atunci, Supercom SA, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, a preluat activitatea de pe deponeul ecologic de la Bârcea Mare printr-o licitaţie desfiinţată ulterior de instanţă. Cu toate acestea, gunoierul a rămas pe deponeu şi, în data de 18.12.2018, a primit prin concesiune serviciul de operare şi administrare a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor. Au urmat licitaţii pentru servicii de colectare şi transport a deşeurilor în cele patru zone ale judeţului. În zona Brad (25.04.2018) a câştigat Asocierea SC BRAI-CATA SRL – lider, şi SC TED TRANS 2002 SRL, asociere care a prin (în 22.08.2018) şi contractul pe zona 2 Haţeg. La data ultimei atribuiri, Brai Cata se afla deja în proces de faliment, un dosar în care s-au înscris cinci creditori care n-au fost plătiţi nici acum. Următorul termen de judecată este pentru data de 31 ianuarie 2019, termen la care gunoierul trebuie să facă dovada că şi-a plătit datoriile. Pentru celelalte două zone – Centru şi Valea Jiului – licitaţiile s-au încheiat la sfârşit de noiembrie, respectiv început de decembrie 2018, cu soluţii diametral opuse.
Una are, alta n-are. Ca la alba-neagra
Pentru zona de Centru, operatorul Brai Cata a fost declarat câştigător în data de 27.11.2018. Câteva zile mai târziu, la data de 04.12.2018, acelaşi operator de salubritate a pierdut contractul pentru zona Valea Jiului. Deşi iniţial fusese declarat câştigător de comisia administraţiei judeţene, instanţa de judecată a desfiinţat decizia. Eduard Felciuc, directorul ADI Deşeuri spune că procedurile de atribuire au decurs normal. „Noi nu putem interveni într-o licitaţie. De asta este licitaţie şi lucrurile sunt transparente, sunt puse pe SEAP… Dacă cineva cere falimentul este o treabă. Una este să ceară cineva falimentul şi alta e să fie în faliment. Noi nu puteam lua în considerare procesul până nu există o sentinţă definitivă. Acum, să nu vă imaginaţi că sistemele merg ca unse. Dumneavoastră ştiţi la fel de bine ca mine că în momentul în care intră un operator nou, care nu cunoaşte zona, mai există şi sincope. Nu este vina noastră că nu au venit la licitaţie şi alţi operatori”, declară Felciuc.
Un proiect încheiat „la mustaţă”
Şeful ADI Deşeuri explică riscurile şi neajunsurile unui proiect finalizat în ultimul moment. „Dacă nu se încheia Sistemul (de Management al Deşeurilor), să fie funcţional în 28 decembrie, riscam noi ca UAT Hunedoara (Consiliul Judeţean) şi celelalte 69 de UAT-uri (primării) să returnăm cele 68 de milioane de euro, cât a fost acest proiect. Trebuia să dăm banii înapoi la Uniunea Europeană. În acord cu operatorul de pe zona de Centru şi cu cel de pe Vale am redus perioada de mobilizare. De la 120 de zile – pe Centru – la 30 şi pe Vale – de la 90 la 20. Este normal că în momentul în care ai făcut treburi din astea, în sensul bun al cuvântului, să mai apară şi anumite probleme. În perioada de mobilizare operatorul trebuie să facă mai multe acţiuni: să-i vedem maşinile, să facă conştientizare, să procure anumite utilaje, să aibă punct de lucru, să obţină anumite autorizaţii. Operatorul mi-a arătat că are contract pentru 35 sau 45 de maşini noi, contract semnat în noiembrie, când a ştiut că a câştigat licitaţia. Trebuie să le primească în 90 sau 120 de zile – nu mai ştiu exact. Acum, vă daţi seama, şi el operează cu ce are la îndemână, până când va intra cu maşini noi. Dar şi această scurtare a termenelor a fost în beneficiul judeţului, fiindcă dacă dădeam banii europeni înapoi, ei se traduceau în impozite şi taxe mai mari”, a mai spus directorul executiv al ADI Deşeuri.
Cine este operatorul de salubritate Brai-Cata
Brai-Cata e o firmă româno-italiană, a fost înfiinţată în anul 2000 la Brăila, iar ulterior şi-a mutat sediul la Bucureşti (2017). Are contracte de salubritate cu mai multe primării şi instituţii publice din judeţele Brăila, Galaţi, Vâlcea, Gorj şi Prahova şi din municipiul Bucureşti. Potrivit site-ului companiei, acţionariatul român este reprezentat de firma Urban SA. Societatea are ca obiect de activitate „colectarea deşeurilor nepericuloase”. Pentru anul 2017, BRAI-CATA SRL a raportat 286 de angajaţi, o cifră de afaceri de 17,39 milioane lei şi datorii de 10,28 milioane lei.
