Rezultatele recensământului din 20 octombrie 2011 au fost date publicităţii, vineri, printr-o conferinţă de presă organizată la Instituţia Prefectului Hunedoara. Potrivit datelor finale, populaţia stabilă a judeţului Hunedoara era de 418.565 persoane, din care 214.584 femei (51.3%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 67.100 persoane (din care, 34.800 femei)
În judeţ erau la data întocmirii recensământului 101.258 de bărbaţi căsătoriţi şi 101.576 de femei măritate. (Probabil există o explicaţie mai bună decât bigamia, deocamdată nu am reuşit să aflăm.) Femei divorţate au fost în număr de 13.984, iar bărbaţi divorţaţi cu aproape patru mii mai puţini. Statisticile mai arată că soţiile supravieţuiesc în mai mare măsură soţilor, fiind 35.334 de văduve şi doar 8.011 bărbaţi care şi-au îngropat nevestele.
Tendinţe spre viaţa la ţară
Ca element de noutate este şi faptul că Deva (61.123 locuitori) a devenit cel mai mare oraş al judeţului depăşind municipiul Hunedoara (60.525 persoane), multă vreme cel mai populat oraş. Pe locul trei se clasează municipiul Petroşani cu 37.160 de locuitori. Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Pui (4.122), Crişcior (3.841), Vaţa de Jos (3.728), Bǎiţa (3.712) şi Ilia (3.662), iar cele sărace în locuitori sunt comunele: Bǎtrâna (127), Bulzeştii de Sus (271), Bunila (306), Lelese (406) şi Cerbǎl (474).
Datele arată că Hunedoara rămâne în continuare cel mai urbanizat judeţ din ţară, în municipii şi oraşe vieţuind 313.900 persoane, trei sferturi din totalul populaţiei stabile. Totuşi, faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0,9 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Pe categorii de vârstă, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14,2 % în totalul populaţiei, tinerii (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11 %, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (57,9 %), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,9 % din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,1 % în totalul populaţiei stabile.
Statistica după etnie şi religie
Înregistrarea etniei şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu intră în statistica prezentată. S-au declarat români 368.100 persoane (93,6 %), maghiari 15.900 (4 %) şi romi declaraţi sunt 7.475 (1,9 %). De etnie germanǎ sunt 971 de persoane, italieni 115, ucrainieni 114, turci şi sârbi câte 33, lipoveni 25, slovaci 64, bulgari 21, croaţi 3, evrei 47, cehi 17, polonezi 51, chinezi 60, ceangăi 18, macedoneni 8 şi greci 43. Faţă de anul 2002 s-au înmulţit românii şi romii, dar s-au împuţinat ungurii şi nemţii.
Structura confesională a fost declarată de 392.500 de persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 86 % sunt de religie ortodoxă; 3,9 % s-au declarat romano-catolici, 2 % de religie reformată, 3,9 % penticostală şi 1,4 % baptistǎ. S-au mai înregistrat: greco-catolici (0,9 %), martorii lui Iehova (0,6 %), adventişti de ziua a şaptea (0,2 %) şi creştini după Evanghelie (0,2 %), „fără religie” sau atei un procent de 0,3 % din totalul populaţiei.
