Controversata retrocedare a pădurilor din Retezat către urmaşii familiei Kendeffy este pe rol la Judecătoria Haţeg. Au trecut cinci ani de proces şi instanţa de judecată cere abia acum un act de la Instituţia Prefectului care ar fi putut închide dezbaterea de fond într-o singură şedinţă. În timp ce procesul se târâie în instanţă, pădurile din Retezat o şterg – sub formă de buşteni – spre Ungaria şi Austria
Este vorba despre Hotărârea nr.202/2006 şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum şi verificările efectuate privind cetăţenia pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH. Deoarece, în cazul în care urmaşii (pârâţii) erau la acea dată cetăţeni străini, ei nu aveau dreptul prin lege să fie împroprietăriţi.
Plătiţi în aur la Paris şi în natură după revoluţie
Există totuşi un document depus pe la mai multe primării din Ţara Haţegului care ar atesta cetăţenia română a Mariei Kendeffy. Este vorba de un act ce se presupune că a fost emis de Ambasada României la Viena, înregistrat cu nr.4312 şi datat 20 decembrie 2005, în care se arată cu „numita Kendeffy Maria, născută la data de 25.06.1920 în Ungaria, domiciliată în Austria, este cetăţean român conform art. 34 din Legea 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Actul emis de Ambasada Română de la Viena demonstrează că Maria Kendeffy (născută în 1920 în Ungaria) este urmaş al acelei ramuri a familiei Kendeffy care a primit despăgubiri de la statul român prin Tribunalul Arbitrar de la Paris, cum se va vedea în cele de mai jos. Pe cale de consecinţă nu mai avea dreptul legal la retrocedarea pe care a „instrumentat-o” prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi.
Istoricul domeniilor Kendeffy
Auditorii care au studiat documentele retrocedării susţin că sunt cel puţin trei motive pentru care ar trebui anulat titlul de proprietate. „Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor cu suma de 856.211 coroane-aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane-aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazul exproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat în anul 1949 în proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, scrie în raportul Curţii de conturi.
Concluziile Curţii de Conturi
Auditorii Curţii de conturi explică şi mecanismul pentru care aceste vaste domenii ale statului au fost înstrăinate. Pe de o parte, posibilitatea statului de a-şi apăra proprietatea la nivelul comisiilor locale şi judeţene era extrem de redusă. Reprezentanţii ocoalelor silvice în comisiile locale sau ai direcţiilor silvice în comisiile judeţene nu puteau influenţa decisiv hotărârile comisiilor, acestea fiind luate cu majoritate de voturi. Obiecţiunile, atunci când au fost făcute, nu aveau relevanţă juridică, rămânând simple înscrisuri în dosarele de reconstituire. „Majoritatea litigiilor de fond funciar s-au judecat în contradictoriu cu comisiile locale reprezentate de primari şi comisiile judeţene reprezentate de prefecţi, care nu aveau nici obligaţia legală şi nici interesul juridic de a apăra proprietatea publică a statului asupra fondului forestier”, este concluzia auditorilor Curţii de conturi. Şi într-adevăr echipa care a condus prefectura la acea vreme a funcţionat ca o porta-voce a familiei Kendeffy. Silvicultorii care s-au opus retrocedării au fost „luaţi la refec” de şefii Prefecturii Hunedoara de la acea vreme.
Următorul termen de proces
La termenul din 18 februarie 2015, magistraţii au cerut Instituţiei Prefectului să comunice instanţei Hotărârea nr.202/2006 şi actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum şi verificările efectuate privind cetăţenia pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH. De asemenea, a fost emisă o adresă pârâtelor KENDEFFY MARIA şi PONGRACZ ELISABETH în vederea comunicării actelor privind cetăţenia acestora. Următorul termen de judecată este la data de 25 martie 2015.
