Un loc încărcat de spiritualitate se dezvăluie pelerinilor, la capătul unui drum de munte, care urcă deasupra văilor şi dealurilor Bradului. În acest ţinut dintre nori s-ar fi născut unul dintre cei mai iubiţi duhovnici din istoria românilor: Arsenie Boca.
Vatra despre care se spune că a fost locul de naştere al părintelui Arsenie Boca se găseşte pe coasta unui munte din zona satelor Vaţa de Sus şi Căzăneşti, la capătul unui drum care se afundă într-o pădure umbroasă, se încovoaie apoi în jurul muntelui şi continuă până deasupra văilor Crişului şi Bradului. Cei care străbat drumul istovitor de munte, întins pe mai mult de trei kilometri, ajung la o aşezare simplă, construită din lemn, piatră şi chirpici, cu ferestre şi uşi mici şi o tindă îngustă, pe pereţii căreia sunt aşezate câteva icoane vechi. Unul dintre zidurile căsuţei e acoperit de posterul care îl înfăţişează pe fostul stareţ al mănăstirilor Brâncoveanu şi Prislop.
Locul, îngrijit de săteni
Sub imaginea părintelui Arsenie au fost aprinse candele. Lumânările, candelele şi florile împodobesc, de altfel, toate locurile din curtea aşezării ce ar putea aminti de Arsenie Boca. O cruce veche din lemn e sărutată de cei mai mulţi dintre pelerinii care urcă pe munte. O altă cruce, de marmură, aşezată în spatele casei, e înconjurată de buchete de flori. Monumentul ridicat ca omagiu adus lui Arsenie Boca le indică vizitatorilor, printr-o inscripţie, că „în această vatră, la 29 septembrie 1910, s-a născut ieromonahul Arsenie Boca”. Sătenii din împrejurimi au pus mână de la mână pentru monument. Tot ei au contribuit la construirea unei filigorii, deasupra casei, ca adăpost pentru turişti. Filigoria din lemn e şi ea împodobită cu ofrande. Pe trunchiurile câtorva pomi fructiferi sunt agăţate icoane, ca oamenii care ajung aici să se se simtă ca în curtea unei mănăstiri.
„Noi considerăm acest loc unul sfânt, în care părintele Boca se întoarce cu duhul şi îi simţim prezenţa de câte ori ajungem aici. Maicile de la Prislop ne-au spus şi ele că locul e sfânt, iar pe mine m-a ajutat mult faptul că mă rog aici”, povesteşte Dorina, o săteancă din Căzăneşti. Femeia are în proprietatea terenul din vecinătatea fostei case a ieromonahului. În fiecare zi ea urcă pe munte pentru a îngriji de vechea gospodărie: are grijă de flori şi face curăţenie. Tot ea îi îndrumă pe cei care ajung în zonă cum să ajungă la casa părintelui Arsenie Boca. Ca turist, fără ajutorul localnicilor, este aproape imposibil să găseşti aşezarea. Nu mai există marcaje spre vatra de pe munte, dar sătenii le oferă cu drag indicaţii pelerinilor. Cu toţii se mândresc că strămoşii lor au copilărit cu cel care a fost părintele Arsenie Boca
Dacă mănăstirea Prislop unde se află mormântul lui Arsenie Boca, primeşte în fiecare săptămână mii de turişti din toate colţurile ţării, foarte puţini sunt cei care ştiu de locul naşterii părintelui şi ajung aici. Oamenii vin totuşi, în număr mare la căsuţa de pe munte în 29 septembrie, data naşterii sale, la slujba de pomenire a acestuia. „În acea căsuţă care a fost „mutătura” părinţilor săi, un fel de locuinţă de vară pe lângă care puteau creşte şi animale, se spune că s-a născut Arsenie Boca. Aici şi-a petrecut şi o parte din copilărie. Nu a stat foarte mult însă acolo, pentru că părinţii săi s-au despărţit, el a rămas cu tatăl său, a mers la şcoală la Vaţa de Sus, apoi şi-a continuat studiile la liceul din Brad şi cu timpul s-a îndepărtat de acea casă”, a povestit preotul Ioan Jorza, protopopul Bradului. Vatra a rămas intactă, în ciuda celor peste 100 de ani scurşi din vremea în care era locuită de familia Boca.
