Fiecare om are o poveste. Şi fiecare obiect are un suflet.
Cu lecţia asta se alege oricine vede ciudăţeniile care ies din mâinile unui devean de 29 de ani
Concepe tot felul de ciudăţenii din lemn, alamă sau hârtie şi nu duce lipsă de imaginaţie. Are idei dintre cele mai năstruşnice şi îşi omoară timpul punându-le în practică.
Cea mai recentă preocupare a deveanului Lajos Molnar este intarsia în lemn masiv – o tehnică foarte complicată de îmbinare a lemnului. A realizat deja o lucrare din 65 de piese de lemn, pe care le-a „croit” după tipar.
„Este un tablou comandat de un prieten. El a ales modelul. Un jaguar lungit pe-o creangă de copac. Îi plac animalele. Tehnica am ales-o eu. M-am gandit la intarsie, pentru că este o tehnică specială”, spune Lajos Molnar despre lucrarea de peste un metru şi jumătate, care aduce cu un puzzle din lemn, pus cap la cap cu fantezie şi răbdare.
Pasiune cronometrată
Pentru intarsia în lemn se folosesc esenţe speciale, care dau culoarea de bază. Molnar a ales 5 esenţe – cireş, frasin, nuc, paltin şi tei.
„Înainte de-a alege lemnul, am făcut şabloane din carton pentru fiecare piesă a tabloului. 65 de piese – 65 de şabloane. Am tăiat piesele după şablon, cu un traforaj electric, le-am finisat cu maşina de şlefuit şi cu rindeaua, iar apoi le-am îmbinat între ele. Ca să le pot asambla, le-am făcut câte un canal în părţile laterale. La final, am avut nevoie de puţină vopsea, pentru ca animalul şi copacul să pară cât mai reale”, explică hunedoreanul.
Lăcuirea tabloului a fost ultima operaţie, iar Molnar spune că a folosit lacuri mate, aşa încât să nu strălucească. Tehnica originală este cerarea, dar tehnologia s-a cam pierdut în timp.
Chiar dacă ciopleşte lemnul din pasiune, deveanul îşi cronometrează munca de fiecare dată.
„Am lucrat la tablou exact 100 de ore”, a socotit.
Mulţumit de rezultat, şi-a postat opera online. Şi s-a ales cu o altă comandă, de la un român stabilit în Germania. De data aceasta, a muncit mai cu spor şi a terminat tabloul în 60 de ore.
Replici de vehicule gigant
Ca să nu se plictisească, Lajos Molnar meştereşte mai multe ciudăţenii deodată. Se pricepe să dea formă şi hârtiei. O combină cu aracet şi o transformă în diferite obiecte. Acum construieşte replica celei mai mari macarale mobile din lume – Liebherr 11200.
Lucrează la ea din ianuarie şi speră s-o termine în vreo 4 luni. Încă face calcule şi caută planurile echipamentului original.
„Toate piesele machetei vor fi realizate doar din hârtie. Inclusiv roţile. Mai multe straturi de hârtie, lipite între ele cu aracet. Am reuşit să fac până acum doar braţul macaralei. Mi-a luat o săptămână de lucru şi am folosit nu mai puţin de 150 de coli de hârtie colorată, format A4”, detaliază hunedoreanul.
Machete auto din hârtie şi aracet
Lajos Molnar are 29 de ani şi munceşte la o fabrică de materiale de construcţii. Când n-are de lucru, îi vin idei, pe care le 
pune în practică în atelierul unui prieten. Să tot fie vreo 14 ani de când orice bucată de lemn sau de hartie care-i pică în mânini ia forme care uimesc. Dormitorul lui e plin de obiecte interesante – o bicicletă din alamă, o corabie din lemn, suporturi de chei, rame foto şi multe altele.
O machetă de IMS (foto) atrage privirea de departe – maşina verde, copiată de români după GAZ-ul rusesc. Molnar a reprodus-o perfect – cu toate detaliile, inclusiv ventilatorul motorului şi canistrele de benzină şi lopata prinse de uşa din spate. Şi pentru că nu avea altceva la îndemână, a construit-o din cartonul unor cutii de cereale.
„Am înmuiat cartonul în apă şi l-am amestecat cu aracet. Aşa am obţinut o pastă din care am modelat IMS-ul. Apoi, l-am vopsit-o verde – la fel ca originalul, dar am folosit vopsea lavabilă”, explică tânărul, cu gândul la ideile pe care n-a apucat încă să şi le pună pe hârtie.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
INEDIT. Bicicletă din lemn
Lajos Molnar s-a încumetat să construiască inclusiv o bicicletă din lemn – care e numai bună pentru plimbat. O ţine acasă, în dormitor. A meşterit-o când a fost în şomaj tehnic. Oamenii se uită lung după inedita creaţie, când o văd pe stradă. Cadrul, spiţele, furca din spate, suportul de şa şi ghidonul sunt toate din lemn.
„Am început cu nişte foi de placaj de stejar, pe care le-am tăiat după forma cadrului. Le-am lipit şi le-am lăsat la presat, să se usuce. Am tras apoi furnir de mahon şi am lustruit bine – întâi cu raşpelul, apoi cu şmirghel”, explică deveanul.
Pare cam floare la ureche. Dar dacă ar fi fost aşa, bicicleta din lemn nu i-ar fi luat trei luni de muncă.
