Peste o jumătate de milion de etnici maghiari au primit cetăţenia ungară în ultimii 3 ani. Mulţi dintre ei locuiesc în România. Persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este un preot franciscan din Deva, născut la Cluj, de ziua Unirii Principatelor Române
Ungaria se măreşte pe zi ce trece. Peste 500.000 de maghiari din toată lumea au primit cetăţenie maghiară de când legislaţia ţării vecine permite acest lucru. Candidatul cu numărul 500.000 a fost preotul franciscan Bojte Csaba din Deva.
Nu întâmplător, preotul a depus jurământul pentru obţinerea cetăţeniei în Parlamentul de la Budapesta şi nu întâmplător ceremonia a avut loc în ziua de 5 decembrie.
Miza dublei cetăţenii
Legea dublei cetăţenii adoptată de Guvernul de la Budapesta şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011 face ca sute de etnici maghiari să devină cetăţeni ai Ungariei. Mulţi o fac din motive sentimentale. Alţii se gândesc la paşaportul maghiar, cu care pot intra fără viză în Statele Unite, Canada sau Australia. Pentru preotul Bojte Csaba însă miza a fost alta. Pur şi simplu, hunedoreanul şi-a dorit să se simtă acasă şi la Budapesta, şi la Bucureşti.
„Am călătorit de mai multe ori în SUA, în Canada şi în Australia. Am viză pentru Statele Unite până în 2016. Prin urmare, nu am urmărit asta. Pentru mine, cetăţenia maghiară are mai degrabă o semnificaţie spirituală. Au fost vremuri când am călătorit la Budapesta cu paşaport. Nu mi-a picat tocmai bine. Ca să nu mai amintesc de Tratatul de la Trianon, care pentru maghiari rămâne o traumă încă nevindecată. Cred că legea dublei cetăţenii a reuşit să rezolve o problemă care pe noi, maghiarii, ne-a durut. Eu am solicitat obţinerea cetăţeniei maghiare cu convingerea că trebuie să ne deschidem inimile spre toate popoarele din jurul nostru”, spune preotul Csaba, care nu exclude posibilitatea de a solicita şi cetăţenia altor state vecine.
Călugărul spune că a luat hotărârea după ce Fundaţia „Sfântul Francisc”, al cărei fondator şi preşedinte este, a cumpărat casa memorială a lui Gabriel Bethlen, de la Ilia. Principe al Transilvaniei între anii 1613 şi 1629, Bethlen a lăsat în urma lui un stat autonom puternic şi cu prestigiu în Europa.
„Acum 400 de ani, Bethlen a reuşit să convingă şi maghiarii, şi românii, şi saşii din Transilvania să trăiască în pace şi înţelegere. Unii istorici consideră că atunci a fost adevărata epocă de aur a Transilvaniei. Şi eu sunt de aceeaşi părere şi am convingerea că există o singură soluţie pentru ca România să meargă mai departe. Să ne înţelegem cu toate popoarele, să avem încredere unii în alţii şi să facem punţi ale prieteniei între noi”, spune preotul franciscan.
O zi specială
În fiecare zi lucrătoare, la consulatele Ungariei din România sute de ochi lăcrimează în timp ce se aud cuvintele „Doamne, binecuvântează naţiunea maghiară” – începutul imnului naţional al statului vecin. Apoi, toţi cei care jură credinţă Ungariei ciocnesc o cupă de şampanie, se îmbrăţişează şi ies pe uşa consulatului cu o mapă galbenă în mâini, pe care este imprimată imaginea unui simbol naţional, un „spirit al libertăţii”.
Preotul Bojte Csaba a solicitat obţinerea cetăţeniei maghiare în vara trecută, la Consulatul General al Ungariei de la Miercurea Ciuc, dar jurământul l-a depus în Parlamentul de la Budapesta, în decembrie. A rostit fraza de 15 cuvinte nu în grup – cum se întâmplă de obicei, ci doar împreună cu mama sa, care a obţinut, la rândul său, cetăţenie maghiară. Nici ziua de 5 decembrie, când lui Bojte Csaba i-a fost acordată cetăţenia cu numărul 500.000, nu a fost aleasă întâmplător. La 5 decembrie 2004, maghiarii au respins prin neprezentare un referendum pentru promulgarea legii dublei cetăţenii.
„Procedura depunerii jurământului a fost una specială pentru că a avut loc într-o zi semnificativă. La eveniment au participat şi premierul Ungariei, vicepremierul şi preşedintele Parlamentului. Am fost felicitat de premierul Viktor Orban, care mi-a urat bun venit între cetăţenii Ungariei”, mai spune preotul.
Acasă, în Transilvania
Chiar dacă este cetăţean maghiar, Bojte Csaba nu are de gând să plece din România. Preotul s-a născut la Cluj, pe 24 ianuarie 1959, iar în 1992 s-a mutat la Deva.
„Sora mea e stabilită lângă Budapesta, de 25 de ani. Puteam să plec în Ungaria de mult, dar n-am dorit asta. Mi s-a propus să fiu preot la Viena, dar nici în Austria n-am plecat. Eu m-am născut în Transilvania şi aici vreau să mor. Aici îmi sunt şi părinţii, şi bunicii. Pentru mine, acasă nu înseamnă România sau Ungaria. ‘Acasă’ înseamnă Transilvania!”, spune, hotărât, călugărul a cărui tinereţe n-a fost tocmai fericită.
Tatăl său a fost condamnat la 7 ani de închisoare, de regimul Ceauşescu, după ce a publicat o poezie, iar la o lună de la eliberare, a murit în urma rănilor suferite în timpul torturii din temniţă. A fost momentul în care Bojte Csaba a decis să devină preot şi să ajute oamenii – mai ales copiii.
Salvatorul sărmanilor
Bojte Csaba este preot la Mânăstirea Franciscană din Orăştie şi de mai bine de 20 de ani, se îngrijeşte de soarta copiilor sărmani din Transilvania. Este fondatorul şi preşedintele Fundaţiei „Sfântul Francisc”, reprezentată în peste 60 de localităţi din România. Peste 2.300 de copii se află acum în grija fundaţiei. Unii – orfani, alţii – născuţi în familii prea sărace ca să-i poată creşte şi educa. Mulţi – adunaţi de prin gări, canale sau de lângă gropile de gunoi. Unii rămân alături de preot şi de fundaţie chiar şi după ce termină facultatea sau se căsătoresc.
„Majoritatea copiilor noştri sunt maghiari, dar avem printre noi şi ţigani. Niciunul nu s-a plâns vreodată că a avut probleme cu românii. Chiar dacă noi vorbim altă limbă, toţi suntem făcuţi din acelaşi aluat. Asta încerc să-i fac pe oameni să înţeleagă. Eu cred că există o cale pentru a convieţui împreună, în pace şi înţelegere, indiferent ce origini avem. Cred că este suficient să respectăm legile lui Cristos şi ne vor iubi toate popoarele Pământului”, este de părere preotul franciscan.
Pentru acţiunile sale umanitare, Bojte Csaba a fost recompensat cu numeroase distincţii. În 2011, Parlamentul European l-a declarat „Cetăţeanul European al Anului”. Călugărul spune că nu există o reţetă de succes. Totul stă doar în gândirea pozitivă şi într-o mentalitate sănătoasă.
„În primul rând, trebuie să ne iubim foarte mult copiii. Trebuie să avem răbdare să-i educăm şi să-i ajutăm să-şi găsească rostul în societate. Un părinte trebuie să stea lângă copilul lui, aşa cum un antrenor stă lângă un campion mondial”, încheie Bojte Csaba.
––––––––––––––––––––––––––––-
„Legea adoptată în 2010 a rupt lacătele de pe porţi, deschizându-le tuturor celor care pretind că sunt maghiari. Furtunile din istoria secolului XX i-au împrăştiat pe maghiari în toată lumea. Noi credem că, indiferent de locul de rezidenţă, toţi sunt membri ai naţiunii noastre”
Viktor Orban, premierul Ungariei, la ceremonia de acordare a cetăţeniei maghiare preotului Bojte Csaba
––––––––––––––––––––––––––––––
Cum se obţine cetăţenia ungară
Legea care permite obţinerea cetăţeniei maghiare a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2011. Potrivit acesteia, pot deveni cetăţeni ai Ungariei persoanele ai căror strămoşi erau cetăţeni maghiari înainte de 1920 sau între anii 1938 şi 1945. Spre deosebire de vechea lege, în cea nouă, rezidenţa permanentă în Ungaria şi testul de cunoştinţe nu mai sunt obligatorii. Pentru obţinerea cetăţeniei maghiare trebuie să dovedeşti că ai un înaintaş care a fost cetăţean maghiar, să ai cazier curat şi să vorbeşti limba maghiară. Actele necesare pentru dobândirea cetăţeniei sunt: 3 cereri tip (care pot fi luate de pe site-ul www.allampolgarsag.gov.hu), copii legalizate după cartea de identitate, certificatul de naştere şi paşaport şi acte care dovedesc că solicitantul este descendentul unei persoane născute pe teritoriul austro-ungar.
