Conflictul din Ucraina a determinat autorităţile să aprobe modelul de formular medical pentru tinerii cu vârste între 20 şi 35 de ani în vederea înrolării obligatorii în caz de conflict armat. Luni, în “Monitorul oficial” a apărut următorul comunicat: “(…)Se aprobă modelul unic de certificate medical, care urmează să fie prezentat de tineri la Comisia de Recrutare Încorporare, pe timpul stării de asediu, a mobilizării sau al stării de război”
În contextul în care conflictul din Ucraina se acutizează, iar un conflict între NATO şi Federaţia Rusă devine din ce în ce mai plauzibil, autorităţile române au început să ia măsuri pentru cazul, nedorit de nimeni, în care ţara noastră va fi implicată într-un război.
Un sfert din populaţia judeţului Hunedoara ar putea fi încorporată
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a început o politică de recutare a tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. În acest sens, la începutul săptămânii a fost publicat în Monitorul Oficial, modelul formularului medical pe care tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani vor trebui să îl prezine la comisiile locale de recrutare-încorporare pentru a fi înrolaţi în caz de război. Ordinul de aprobare a certificatului face trimitere la o lege din 2006 care spune că la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist, concentrat sau mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani. Conform legii, tinerii care au împlinit 18 ani trebuie să se prezinte, în termen de şase luni la Biroul de informare-recrutare, pentru a fi luaţi în evidenţă militară şi pentru a primi adeverinţa de recrutare. Dacă se va ajunge la o nedorită mobilizare, în judeţul Hunedoara în jur de 120.000 de bărbaţi vor pleca la război şi nu se ştie câţi se vor mai întoarce..
Nu scapă de mobilizare nici “bătrânii” până în 55 de ani
În afară de cei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, vor fi chemaţi sub arme şi rezerviştii până la 55 de ani. Acestora li se adaugă şi cadrele militare ieşite din sistem, care sunt considerate ca rezerviste până la vârsta de 63 de ani. La o populaţie de puţin peste 475.000 de locuitori, procentul celor care pot fi încorporaţi este de peste 25%. Adică mai bine de un sfert din populaţia judeţului Hunedoara.
Instrucţie praf. Onor cu lopata şi târnăcopul
Trebuie amintit, însă, că în România serviciul militar nu mai este obligatoriu de la 1 ianuarie 2007, iar bună parte dintre cei cu vârste între 20 şi 25 de ani sunt “soldaţi neinstuiţi” şi ar deveni, practic, nimic altceva decât carne de tun. În cazul unui nedorit conflict armat, la care să ia parte şi România, ca ţară membră a NATO, cei care vor intra primii în luptă ar fi cadrele militare active, militarii profesionişti, urmate de rezervişti şi de cei care nu au făcut armata. Aceştia însă, înainte de a fi trimişi pe front, ar trebui să fie instruiţi. Unde şi mai ales când, având în vedere că în războiul modern, reacţia rapidă este decisivă. Apoi trebuie să ne aducem aminte că în Armata Română s-au făcut disponibilizări masive, din sistem plecând, cu plăţi compensatorii, ofiţeri, subofiţeri şi maiştri militari, locul lor fiind luat de “militari” angajaţi pe bază de contract. Legat de rezervişti, trebuie spus că şi o bună parte dintre aceştia, care au fost încorporaţi înainte de 1989, au făcut armata la “diribau”, adică pe şantierele patriei, sau la cules de porumb. Unde făceau instrucţie de ochii lumii, cu puşti de lemn, singurele arme pe care le aveau în dotare fiind lopata şi târnăcopul.
Armată la “fără frecvenţă”
Hunedoara este unul dintre cazurile cele mai elocvente despre gradul de instrucţie al rezerviştilor. Mulţi hunedoreni au fost “diribişti”, iar în judeţ existau mai multe aşa zise unităţi militare compuse din Detaşamente de Luptă în Economia Naţională. Apoi, în primii ani de după 1989, stagiul militar obligatoriu s-a redus la un an, dar, din cauza problemelor financiare cu care se confrunta MApN, armata se făcea mai mult la “fără frecvenţă”. Astfel, pe cât posibil se evita trimiterea tinerilor la unităţi militare situate la distanţe mari de domiciliu. Cei mai avantajaţi de acest sistem erau cei de la oraşe, unde existau unităţi militare. Astfel, pentru a se realiza economii, un tânăr din Deva, de exemplu, se prezenta la unitate, în oraşul natal, cu puţin timp înainte de sosirea cadrelor şi se întorcea acasă în jur de ora 16.00, imediat după ce gradaţii terminau programul. Iar dacă nu era de gardă, respectivul militar în termen nici măcar nu era trecut în porţie la Blocul Alimentar. Aşa că de instrucţie, nu prea poate fi vorba. (Amarildo Szekely)
[box type=”info”]Certificatele de recrutare ar trebui acordate de medicii de familie, dar aceştia nu cunosc situaţia cu exactitate. “Am auzit ceva vag despre acest subiect, dar la noi nu au ajuns astfel de certificate. De obicei, când vin acest gen de formulare speciale, ne sunt trimise fie direct de la Minister, fie prin Direcţia de Sănătate Publică. Sincer, nu mi-aş dori să completez astfel de formulare”, a declarat dr. Mircea Artean, preşedintele Colegiului Medicilor din Judeţul Hunedoara.[/box]
