Marin Costea a făcut Luncoiu de Jos cunoscut până în Capitală. Asta, de când împleteşte coşuri din nuiele de salcie. Hunedoreanul practică de 4 ani străvechiul meşteşug. De două zile, împleteşte coşurile în văzul lumii, în Bucureşti – la Muzeul Ţăranului Român.
„Am fost invitat să particip la un târg al meşterilor populari, de către Fundaţia Kogaion 115. O pictoriţă din Brad mi-a văzut coşurile într-o bună zi, le-a fotografiat şi le-a arătat celor de la Bucureşti. Aşa am ajuns să particip de câteva ori pe an la târgurile organizate la Muzeul Ţăranului Român”, explică hunedoreanul în vârstă de 48 de ani.
Două decenii sub pământ
Vreme de 20 de ani, Marin Costea a fost miner – la Gurabarza şi la Deva. Abia după pensionare, s-a apucat de împletit nuiele. Avea nevoie de coşuri în gospodărie, aşa că a învăţat meşteşugul împletiturilor de la un sătean din Luncoiu de Sus. De-atunci, face câte o sută de coşuri în fiecare iarnă.
„Mă ştiu toţi, de la Brad până în Arad. Iarna trecută am făcut mai mult împletituri pentru damigene – asta a fost cerinţa”, spune meşterul, care povesteşte că face coşurile ca la carte.
Din nuiele pe care le alege după grosime, dar mai ales după culori. Salcia are culori diferite în timpul anului – de la galben şi verde până la roşu. El îşi adună nuiele în septembrie şi octombrie, când salcia rămâne fără frunze, are culori diferite şi e mai uşor de împletit.
„Dacă aş lua nuiele în altă perioadă, aş avea mai mult de lucru. Ar trebui fierte timp de 8 ore, apoi curăţate, udate cu apă din belşug şi abia apoi împletite. Dacă lucrezi cu nuiele culese toamna, nu trebuie să le mai treci prin toată această procedură şi, în plus, materialul e mai flexibil şi foarte uşor de mânuit”, detaliază hunedoreanul, care are nevoie doar de o singură zi ca să meşterească un coş de dimensiuni mari.
Meşteşugul împletirii salciei
În cei patru ani de când a prins meşteşugul împletiturilor, Marin Costea a făcut sute de coşuri. Şi-a pus imaginaţia la contribuţie şi a meşterit atât piese de decor, cât şi pentru cărat diferite lucruri în gospodărie. A împletit chiar şi coşuleţe pentru animalele de companie.
„Nuiaua împletită e rezistentă. Un coş te poate ţine chiar şi 10 ani”, mai spune meşterul, explicând şi câte ceva din taina meşteşugului.
Coşul trebuie început de la bază. Şase nuiele sunt suficiente ca să-i conturezi mărimea, după care tot la bază se montează alte 24 de nuiele mai groase – pentru rezistenţă. Urmează „stâlpii”, de jur-împrejurul bazei, apoi împletitura propriu-zisă, iar la final, mânerele. Coşul poate fi împletit şi pe bucăţi, iar apoi, montat, spune hunedoreanul, care şi-a învăţat şi nevasta să împletească salcia.
„Pe copii n-am reuşit să-i atrag cu pasiunea mea. Ei îşi văd de-ale lor. Băieţii muncesc în Germania, iar fata e studentă la Iaşi, în ultimul an, la biologie”, mai spune Marin Costea, ultimul hunedorean care mai practică arta împletirii nuielelor.
Coşurile lui pot fi văzute prin târgurile de profil – de la Brad până în Capitală. Se vând la preţuri între 10 şi 30 de lei, în funcţie de mărime, dar şi de culori.
