Acesta a mai fost director şi al fostei Companii Naţionale a Huilei, care face parte acum din CEH
Tras oarecum pe linie moartă şi mutat la „cap de linie – Petrila” după preluarea de către PSD a conducerii Complexului Energetic Hunedoara (CEH), Constantin Jujan – considerat printre cei mai buni specialişti din domeniul minier – are mari şanse să revină la conducerea entităţii energetice.
Îndepărtat de la conducere în 2012
Jujan, actual director la Mina Petrila, a fost îndepărtat din postul de director general al fostei Companii Naţionale a Huilei (CNH), acum parte componentă a CEH, în anul 2012. Surse politice vorbesc despre faptul că Jujan are cele mai mari şanse să ocupe locul lăsat liber de Aurel Niculescu, prin demisia lui, mai ales că a avut rezultate optime în activitatea managerială, în ciuda dificultăţilor economice. Constantin Jujan a mai fost director adjunct la Compania Naţională a Huilei, pe vremea când aceasta era condusă de Daniel Surulescu, iar din 2009 a fost numit director general al CNH. De precizat că Jujan a deţinut şi interimatul la conducerea EM Petrila, imediat după exploziile din noiembrie 2008, soldate cu moartea a 13 mineri, şi este cel care a condus echipele de salvatori care au recuperat din subteran trupurile ortacilor ucişi de deflagraţii. În mai 2012, cu puţin timp înainte de înfiinţarea în acte a Complexului Energetic Huendoara, a fost mutat din nou la Petrila, o mină catalogată drept neviabilă, ce-şi cântă cântecul de lebădă şi care se află pe program de închidere.
A refuzat să lase victimele în mină
Constantin Jujan s-a remarcat nu numai în urma rezultatelor obţinute sau a tăriei de a negocia cu minerii în timpul protestelor de stradă, ci şi prin faptul că a avut puterea, în 2008, să intre în „mina morţii” de la Petrila imediat după accident, pentru a recupera victimele, asta în timp ce foşti şefi ai minerilor de la acea dată au lansat „soluţia” ca victimele să fie îngropate pe veci în subteran. Practic, se dorea inundarea abatajului în care s-a produs tragedia de la Petrila, deși știau că opt familii nu și-ar mai fi găsit niciodată liniștea dacă trupurile celor dragi rămâneau în măruntaiele pământului. Constantin Jujan, care era atunci director adjunct al CNH, s-a opus aplicării acestei idei şi, mai mult, a condus acțiunile de salvare și de recuperare a victimelor din subteran, alături de o echipă de salvatori minieri. Opt dintre cele 13 victime nu fuseseră scoase la suprafaţă atunci când de „sus” s-a luat decizia inundării zonei. Pericolul a fost imens, pentru că nu se ştia ce este jos, în mină, iar a două explozie s-a produs în timp ce se recuperau victimele din prima explozie. Fenomenul acesta se putea repeta şi chiar au mai fost replici, însă, din fericire, după ce echipele de salvare s-au retras.
Condiţii dure pentru viitorul director
Aurel Niculescu a renunţat la funcţia de director general al Complexului Energetic Hunedoara, după ce a plecat şi din Consiliul de Administraţie al entităţii energetice, pe fondul problemelor economice pe care le traversează entitatea energetică, dar şi a lipsei sprijinului politic. Acum se caută un nou manager, iar ministerul a impus condiţii restrictive în procesul de selecţie al viitorului manager, proces atent monitorizat de o firmă de profil, respectiv S.C. Quest Advisors S.R.L.
Astfel, candidaţii la acest post trebuie să fie absolvenţi de studii superioare în domeniul tehnic, economic sau juridic, să aibă experienţă profesională relevantă de minim 10 ani, de asemenea să aibă experienţă de minim 3 ani în top managementul unei companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro, dar şi experienţă în elaborarea şi implementarea de strategii de dezvoltare, optimizare şi restructurare de companii/ divizii sau experienţă relevantă în consultanţă în management sau în activitatea de conducere a unor întreprinderi publice ori societăţi comerciale din sectorul privat. În plus, trebuie să vorbească fluent limba engleză; se mai cere integritate, etică, profesionalism, abilităţi de comunicare interpersonală şi determinare. Se consideră avantaje studiile postuniversitare de tip MBA/ EMBA, cunoştinţele de guvernanţă corporativă, dar şi experienţa în funcţii de conducere în companii din sectorul energetic sau cea în relaţionarea cu organismele Uniunii Europene. (Carmen Cosman – Preda)
