Lipsa de perspectivă reală, afluxul scăzut de turişti ori criza financiară îi determină pe tot mai mulţi proprietari de case de vacanţă, cabane ori pensiuni din Masivul Parâng să scoată construcţiile la vânzare. Multe dintre ele au doar câţiva ani vechime, dar proprietarii cabanelor nu mai pot ori nu mai vor să le ţină.
Au sperat că vor face din turism o afacere înfloritoare, dar realitatea nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. Zeci de cabane, case de vacanţă ori pensiuni din Parâng sunt scoase la vânzare, unele dintre ele „la preţuri fără concurenţă”. Parângul a fost în centrul atenţiei după aprobarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil şi, la pachet cu Petroşaniul, zona a fost declarată staţiune de interes naţional. Se întâmpla în anul 2009, când se spunea şi că Parângul va rivaliza din punct de vedere al staţiunilor montane cu staţiunile austriece. Numai că staţiunea ce străjuieşte Petroşaniul nu numai că nu s-a dezvoltat, dar mai mult, a pierdut mult la capitolul turişti în favoarea altor zone montane, după ce proiectul a primit finanţare cu pipeta. Iar efectele s-au văzut imediat. Cabanele ori pensiunile de la munte au rămas mai mult goale, iar turismul s-a transformat într-o afacere aducătoare de pierderi. Consecinţa firească a fost scoaterea la vânzare, prin agenţiile imobiliare ori pe site-urile de profil a construcţiilor.
De la chilipiruri, la pensiuni „de lux”
Preţurile variază în funcţie de dimensiuni, locaţie sau dorinţa proprietarului de a găsi cât mai repede un cumpărător. Astfel, o cabană din inima Parângului se vinde cu 40.000 de euro, negociabil. O alta, de al cota 1750, cu o suprafaţă de 800 mp a fost scoasă la vânzare pentru suma de 125.000 de euro, în timp ce, mai jos puţin, în zona Rusu, o casă de vacanţă de 150 mp cu două dormitoare, terasă, garaj şi apă curentă, precum şi cu teren adiacent în suprafaţă de 450 mp costă 55000 euro. Pentru pensiuni lucrurile se schimbă puţin. Astfel, pentru 1,5 milioane de euro a fost scoasă la vânzare o pensiune de 3 stele de 1500 mp cu teren aferent, restaurant, 19 camere duble şi apartamente şi toate facilităţile.
Sunt doar câteva exemple din multitudinea de anunţuri, însă puţini sunt cei care cumpără. „Oferta este destul de variată, preţurile au mai scăzut în ultimii ani, însă cumpărătorii sunt puţini. Şi în cazul pensiunilor, ori a caselor de vacanţă se păstrează acelaşi trend descendent al pieţei imobiliare în general. Poate anul viitor să aducă o dezmorţire a acestui domeniu, însă premisele nu sunt tocmai favorabile”, a precizat reprezentanta unei agenţii imobiliare.
Autorităţile au propria explicaţie
Autorităţile locale din Petroşani sunt de părere că şi în ceea ce priveşte Parângul se păstrează practic tendinţa de la nivel naţional şi nu neapărat lipsa de perspectivă a turismului este cauza principală pentru care cabanele şi hotelurile sunt scoase la vânzare. „Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din parâng este finanţat în continuare, chiar dacă nu la nivelul la care ne-am fi aşteptat. Probabil criza financiară este unul dintre factori. De asemenea, în turism au crescut foarte mult şi pretenţiile şi trebuie făcute investiţii care nu sunt mici. În plus, accesul este destul de greoi, iar afluxul de turişti nu este deocamdată la nivelul dorit. Probabil toţi aceşti factori coroboraţi au condus la scoaterea la vânzare a cabanelor ori caselor de vacanţă”, este de părere primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob – Ridzi.
Parângul trebuia să fie noul Innsbruck al României
Pentru Staţiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totală de aproape 80 de milioane de euro, un proiect care ar trebui să se întindă pe o perioadă de 4 – 5 ani, în funcţie de alocaţiile de la buget. Însă, la cum vin banii, e greu de crezut că termenele vor putea fi respectate. Potrivit proiectului finanţat de MDRT, care este cel mai mare din România, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaţă de 150 hectare şi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, intre Petroşani şi staţiunea montană Parâng ar urma să fie amenajate două telegondole, iar în munte 7 telescaune care să deservească pârtiile de schi.
