- Rotonda din Geoagiu datează din secolele XI-XII şi se numără printre cele mai vechi biserici păstrate în România. O arată numeroasele morminte medievale scoase la iveală de arheologi, în vecinătatea și în interiorul său.
Rotonda din Geoagiu, o biserică romanică, veche de aproape un mileniu i-a intrigat de-a lungul timpului pe arheologi, însă de câțiva ani a atras interesul tot mai multor pasionați de astronomie.
La începutul lunii aprilie, Rotonda din Geoagiu se comportă ca un ceas solar, iar unii dintre oaspeții săi cred că fenomenul petrecut aici nu este deloc întâmplător. În zilele din preajma sărbătorilor de Paște, razele soarelui trec printr-una din micile ferestrele vestice ale Rotondei și se revarsă prin ferestruica estică, aflată deasupra locului de altar, împrăștiind apoi lumina ca a unui laser în centrul umbrei monumentului.
Fenomenul luminos crează un efect straniu, iar celor care îl privesc li se poate părea că soarele răsare prin micile ferestre medievale așezate de cei care au clădit Rotonda. O legendă spune că în locul în care se revarsă fasciculele luminoase ar fi locul unei comori ascunse de cavalerii templieri, la întoarcerea din Ierusalim, pe drumul roman care străbătea valea Geoagiului spre munţii Apuseni.
În realitate, unele date istorice arată că Rotonda ar fi fost clădită în secolul al XI-lea, înaintea epocii templierilor și a primelor cruciade.
„Fenomenul s-ar datora faptului că această biserică, în perioada străveche, ar fi fost construită după niște calcule matematice și astronomice foarte bine definite, ce țineau de poziția soarelui și a lunii, pentru că și cu luna s-ar petrece acest fenomen, undeva în octombrie, când este lună plină”, spune Claudiu Șimonați, ghidul turistic din stațiunea Geoagiu Băi.
Fenomenul optic care descrie modul în care razele soarelui sunt proiectate prin ferestrele Rotondei a fost investigat, iar rezultatele sale au fost publicate într-un studiu realizat de Dan George Uza, de la Societatea Română pentru Astronomie Culturală (Cluj Napoca).
„Merită să mai observăm faptul că Rotonda din Geoagiu se comportă precum un imens ceas solar, fixând în teren anumite repere temporale cu ajutorul luminii. Proiecţia luminii poate fi modelată din punct de vedere geometric după regulile aplicabile cadranelor solare. De altfel, pe tija ceasurilor solare se prevede uneori un ecran, adesea circular, cu o gaură mică în centru (oculus), înlesnindu-se, astfel, citirea orelor pe cadranul propriu-zis, deoarece mijlocul unei pete luminoase rotunjite se găseşte mult mai uşor decât muchia unui halou dreptunghiular de penumbră. La Rotondă, acest orificiu circular are o dimensiune apreciabilă (circa 23 de centimetri în diametru), dar el acţionează după aceleaşi principii”, arăta Dan George Uza, autorul studiului „Fenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu”.
O altă observație a autorului este că ferestrele estice şi vestice ale se aliniază aproape perfect cu punctele echinocţiale de răsărit şi apus. Aşadar, în ziua echinocţiului, razele soarelui aveau o traiectorie aliniată celor două ferestre.
Aknai Szilard, managerul Centrului de tineret din Geoagiu, s-a implicat în ultimii ani în restaurarea Rotondei din Geoagiu, dar și a bisericii reformate aflată lângă aceasta și a observat fenomenul optic. „Acest fenomen a mai fost observat de unii cercetători și la alte monumente din Ungaria, iar în bisericile din Transilvania, până acum doar la Rotonda din Geoagiu”, spune Aknai Szilard. Potrivit acestuia, alinierea solară poată fi observată la mijlocul lunii aprilie, dar şi la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie.
