De Rusalii, în prima parte a zilei de duminică, peste 5.000 de oameni au ajuns la Mănăstirea Prislop. Șirul de mașini parcate pe marginile șoselei s-a întins de la capătul satului Silvașul de Sus, pe trei kilometri, până la porțile mănăstirii.
Aici, de la primele ore ale dimineții parcarea de peste 200 de locuri a devenit neîncăpătoare, iar polițiștii și jandarmii au trebuit să îi întoarcă din drum pe cei care sperau că își vor putea lăsa mașinile în apropierea lăcașului de cult. „Venim adesea la Mănăstirea Prislop, aproape la fiecare sfârșit de săptămână, pentru că așa simțim și suntem atrași de splendoarea acestui loc. De Rusalii nu am vrut să lipsim, deși știam că va fi foarte aglomerat. Am lăsat mașina la aproape doi kilometri distanță de Prislop și ne-am continuat drumul pe jos. Am ascultat slujba ținută în aer liber, apoi ne-am îndreptat încet spre locul de veci al părintelui. După vreo jumătate de oră de așteptare la coadă, am ajuns și ne-am putut reculege câteva secunde în fața mormântului său. Atmosfera a fost plăcută și ne întoarcem acasă cu liniște în suflet”, a povestit Ioana, o femeie din Hațeg, care a venit împreună cu prietenele ei la mănăstire.
Duminică, nu doar poteca spre mormântul lui Arsenie Boca a fost aglomerată. Din dreptul cimitirului aflat pe un deal, o altă cărare se afundă în pădure, coborând apoi la grota sfântului Ioan de la Prislop. Câteva zeci de oameni își așteptau rândul să ajungă la grota în care călugărul Ioan, canonizat la începutul anilor ´90, a locuit în urmă cu cinci secole. Se spune că Ioan a fost ucis de vânători chiar în timp ce își săpa fereastra chiliei, fiind confundat, de la distanță, cu un animal sălbatic. „Nu știm povestea sfântului Ioan de la Prislop, însă am fost curioși să vedem cum arată chilia în care a trăit. Inițial, crezusem că aici ar fi stat părintele Arsenie Boca”, spune Lucian, un tânăr venit din Craiova la mănăstire. Și alți oaspeți ai mănăstirii fac confuzie între cei doi călugări, care au viețuit în epoci diferite la Mănăstirea Prislop.
Un noian de superstiții înconjoară mănăstirea din Țara Hațegului, iar oaspeții ei nu sunt străini de ele. Pârâul Silvaș, care trece pe sub stâncile unde se află grota sfântului Ioan de le Prislop și formează un mic lac în vecinătatea bisericii medievale, strălucește după ce a fost în apele sale au ajuns banii aruncați de vizitatori. În crăpăturile chiliei călugărului și ale bisericii, oamenii înfig monede, punându-și dorințe sau rugându-se, iar la rădăcina unui copac aflat lângă mormântul lui Arsenie Boca, duminică s-a strâns o poală de bancnote, care, pentru a nu fi luate de vânt au fost proptite cu bolovani. Cutiile milei și pentru pomelnice ale bisericii s-au umplut și ele cu bani, duminică, semn că oaspeții acesteia au fost darnici. „Nu aruncați bani pe pârâu. Darurile se primesc la biserică” și „Nu puneți monede între crăpăturile bisericii și ale chiliei”, sunt două dintre mesajele menite să îi descurajeze pe turiști să arunce banii îl locuri nepermise.
Reprezentanții bisericii nu sunt singurii care au avut de câștigat de pe urma „fenomenului Arsenie Boca”. Mulțimea de turiști și pelerini a adus profituri importante micilor afaceri din împrejurimile Prislopului. Târgul din vecinătatea mănăstirii a fost plin duminică. Icoanele și obiectele religioase sunt căutate, însă la fel de mult interes prezintă și plăcintele, produsele alimentare, suvenirurile și articolele de îmbrăcăminte vândute la tarabe. În satele Silvașul de Sus și Silvașul de Jos, zeci de localnici și-au transformat casele în mini-pensiuni și le oferă cazare oaspeților mănăstirii, iar pe marginea șoselei îi îmbie cu fructe, dulcețuri și mâncăruri tradiționale. Câteva restaurante și magazine s-au deschis recent în zonă. Mulți dintre vizitatorii Mănăstirii Prislop își continuă apoi drumul spre alte destinații turistice apropiate, aglomerate și ele de Rusalii.
