- Tribunalul Cluj a decis, recent, anularea celor două autorizații de mediu emise în 2022 de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, pentru Planul Urbanistic Zonal necesar continuării proiectului minier de pe Valea Rovinei din Hunedoara.
Investiția derulată de compania canadiană Euro Sun, prin societatea Samax din România, viza deschiderea în următorii ani a două cariere miniere de suprafață, pe valea Rovinei din Munții Metaliferi, și a unei exploatări subterane.
„Zăcământul este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Conținutul în metale este de 7,0 milioane de uncii (circa 217 tone) de aur și 1,4 miliarde de livre (circa 635.000 tone) de cupru”, arăta compania Euro Sun, în prezentarea proiectului.
Asociația Declic, dar și Ecou Rovina Bucureșci (o asociație din care fac parte localnici din satul Rovina din Hunedoara), au contestat avizele de mediu emise pentru proiectul minier, iar recent, Tribunalul Cluj a dispus anularea acesteia. Sentința nu este definitivă, putând fi contestată prin recurs.
În motivarea deciziei tribunalului, magistrații au arătat că înainte de emiterea avizului de mediu, erau necesare proceduri de consultare transfrontalieră, așa cum a solicitat organizația de mediu.
Aceasta a reclamat că proiectul minier poate avea un impact de mediu și asupra țării vecine, Ungaria, din cauza marilor suprafețe de pădure propuse pentru defrișare, dar și efectelor asupra râului Crișul Alb, care traversează zona, ajungând în Ungaria. Acest fapt a fost contestat de reprezentanții companiei miniere.
„Pârâta arată că este o societate care activează în România din anul 1998 si care, în tot acest timp, s-a implicat în activități costisitoare și detaliate de prospecțiune și explorare a zonelor cu potențial din Munții Apuseni si care dorește acum să treacă la etapa următoare, de exploatare, a zăcămintelor identificate. În acest scop, Samax, în aproape 25 de ani, a investit milioane de dolari si, în continuare își dorește să investească în acest proiect, cu respectarea strictă a legii, a autorităților române și a deciziilor acestora, precum și a comunităților implicate”, arată compania minieră.
Proiectul minier de pe Valea Rovinei este unul de anvergură care vizează extragerea a trei tone de aur și 8,6 tone cupru pe an.
„În perioada aferentă licenței de exploatare, pentru a extrage aceste metale prețioase, titularul arată că va manevra în total 339.680.440 tone de steril și își propune să capteze și să devieze printr-un tunel „temporar” pârâul Rovina, principala sursă de apă a comunității din zona vizată de PUZ, folosită inclusiv în agricultură, în scopul desfășurării activității miniere de exploatare în carieră a minereurilor pe o perioadă de 36 de ani”, arăra Asociația Declic.
Magistrații au reținut că proiectul vizează defrișarea, în timp, a peste 200 de hectare de pădure, fapt care ar putea avea un impact considerabil de mediu.
„Defrișarea unei asemenea suprafețe de pădure ar putea avea un efect climatic semnificativ. Apoi, având în vedere amplitudinea deosebită a planului (planul privește o suprafață de 698,33 hectare), trebuie să acceptăm că și alte elemente, cum ar fi necesitatea utilizării intense a unor mijloace de transport și utilaje va produce un impact negativ asupra climei. Tribunalul constată existența unui prim motiv de nelegalitate al avizului de Avizului de mediu, respectiv lipsa consultării publice în context transfrontalier”, arată motivarea deciziei.
Recent, organizația Declic a oprit și continuarea lucrărilor la Acumularea Mihăileni din Hunedoara, un proiect hidrotehnic început în anul 1987, oprit după 1990 și continuat în ultimii ani, când statul român a reușit finalizarea lucrărilor de construcția a barajului Mihăileni.
Amenajarea lacului său de acumulare și finalizarea lucrărilor la drumurile de acces au fost blocate, deoarece organizația neguvernamentală a deschis mai multe procese împotriva Apelor Române și autorităților județului Hunedoara și a obținut, la Tribunalul Cluj, atât suspendarea continuării lucrărilor la Acumularea Mihăileni.
Unul dintre motivele invocate de reprezentanții ONG-ului a fost faptul că autorizația de construcție necesară derulării proiectului datează din 1987, nefiind valabilă pentru lucrările efectuate în ultimii ani.
Barajul Mihăileni din Hunedoara se află, practic, peste dealuri de valea Rovinei, locul perimetrului minier, iar lacul său de acumulare ar putea reprezenta o sursă de alimentare cu apă pentru derularea proiectului.
De altfel, în anii ’80, scopul investiției anunțate de regimul comunist în Acumularea Mihăileni viza regularizarea râului Crișul Alb și asigurarea apei pentru localnici și pentru industria minieră din zonă.
