Mai puțin de 20 de oameni locuiesc în Arănieş (comuna Cerbăl) din Ţinutul Pădurenilor. Aşezarea de munte se află la 20 de kilometri de Hunedoara şi a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1453.
Numele ei provine din maghiară (Aranyos) şi înseamnă „auriu“. La poalele dealului pe care a fost înfiinţat satul, curge râul Zlaşti, al cărui toponim slavon înseamnă, de asemenea, „de aur” şi arată că în secolele trecute localnicii se ocupau cu căutarea metalului preţios (aluvionar).
De pe valea râului Zlaşti, ultimii doi kilometri ai drumului spre Arănieş urcă abrupt, pe culmea unde călătorii găsesc un pâlc de case, grupate în jurul bisericii vechi de trei secole. Întreaga aşezare este înconjurată de pădurile care se întind pe sute de hectare. Peisajul arhaic al satului nu s-a schimbat în ultimele decenii, doar uliţele sale au fost asfaltate.
În ciuda condiţiilor vitrege de trai ale localnicilor şi a comunităţii sale tot mai restrânse, aşezarea a rezistat trecerii timpului. Multe dintre casele vechi au rămas părăsite, iar altele sunt folosite doar în perioade scurte din an.
„Avem şi locuinţe în Hunedoara, dar îngrijim şi de gospodăriile de aici. Nu e o distanţă mare până la oraş, unde facem cumpărături. Altfel, viaţa e mai frumoasă în Arănieş, e mai simplă, chiar dacă avem grija animalelor, a lemnelor de foc, iar unii dintre noi luăm apa încă de la fântâni şi izvoare”, spune una dintre localnice. Aurora Şerban, o altă săteancă, spune că nu şi-ar părăsi satul pentru a trăi mai confortabil la oraş. „Au plecat tinerii, însă noi am rămas în liniştea de aici. Doar mistreţii ne mai dau de furcă, atunci când ne intră în curţi după legume. Uneori, pe uliţele satului mai ajung turişti şi îi vedem cum se miră de aceste locuri, parcă uitate de lume în mijlocul pădurilor”, spune Aurora.
Localnicii păstrează tradiţii străvechi şi se mândresc cu costumele tradiţionale din Ţinutul Pădurenilor, unele vechi de peste un secol, nelipsite din zestrea fiecărei familii. De sărbători, femeile îşi împletesc părul, îşi pun cămăşi din bumbac, bogat împodobite cu motive populare, basmale colorate şi mărgele, cojocele şi laibăre, iar soţii lor îmbracă veste din postav şi cămăşi albe, adăugate pantalonilor negri şi acoperite uneori acoperite de şube.
