Dacii au folosit andezit cenuşiu pentru construcţia templelor din Sarmizegetusa Regia. Roca vulcanică dură ar fi provenit de la cariera de la Cozia, aflată la peste 50 de kilometri distanţă de capitala dacilor.
De aici au fost extras şi adus andezitul din care au fost realizate discurile uriaşe de aproape trei tone, prezente în structura templelor antice, coloanele, vasele mari de cult, tamburii şi faimosul „soare de andezit” din incinta sacră a Sarmizegetusei Regia.
„După toate probabilităţile, andezitele au fost aduse în sit ca discuri şi coloane deja finisate, deoarece nu se găsesc, în incinta cetăţii, fragmente şi rebuturi rezultate în urma cioplirii. Există totuşi dovezi că cea mai mare parte din coloanele de andezit au fost sparte intenţionat, iar fragmente din aceste coloane se regăsesc fie împrăştiate întâmplător prin materialul de umplutură al teraselor, fie ca moloane constituente ale zidurilor cetăţii”, arăta dr. Iulian Olteanu, în „Studiul privind componentele litice din ansamblul cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia” (2019).
Râurile Mureş şi Strei ar fi fost folosite drept canale de navigaţie, pentru transportul materialelor, până la poalele munţilor, potrivit unor istorici. Traseul dificil şi distanţa mare dintre cetate şi carieră arată efortul pe care dacii l-au depus la construcţiile din Sarmizegetusa Regia.
„Andezitul, piatră pretabilă la prelucrare, s-a utilizat sub formă de piatră finisată şi semiprelucrată. Rezultă de aici importanţa şi valoarea deosebită ce o confereau dacii acestor roci remarcate prin rezistenţă, compactitate (vasele de andezit păstrau apa) şi aspectul estetic plăcut. Dacă pentru daci, calcarul era roca ordinară folosită în construcţii de orice fel, andezitului i se confereau (recunoşteau) calităţi superioare, inclusiv de valoare monumentală”, arăta cercetătorul Ioan Mârza, în lucrarea „Andezitul utilizat de daci în construcţiile sacre de la Sarmizegetusa Regia – Petrografia şi provenienţa” (1997).
Cariera de andezit de la Cozia prezintă urme de exploatare din diferite perioade, unele putând fi considerate antice. De aici au fost extrase blocuri monolite, nefisurate, de dimensiuni mari, folosite la construcţia Soarelui de Andezit, a trei temple patrulatere, a Sanctuarului mare circular şi a Sanctuarului mic circular.„La baza masivului de andezit din Dealul Cozia se află un platou de dimensiuni generoase ce ar fi putut servi ca zonă de prelucrare. Pe acest platou se află, împrăştiate, numeroase blocuri de andezit, unele prezentând urme clare de exploatare”, se arată în studiul geologic.
În vremea dacilor, la Măgura Călnului dacii extrăgeau şi prelucrau materialele folosite la ridicarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Potrivit unor istorici, aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici au fost folosiţi la construcţiile antice, unele aflate la distanţe de peste 50 de kilometri.
Tot în regiunea Hunedoarei s-au păstrat mai multe rămăşiţe ale unor exploatări antice. Cariera de marmură de la Bucova a fost locul de unde romanii au adus marmura folosită în Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Exploatările de fier de la Teliuc şi Ghelari, din Munţii Poiana Ruscă, au livrat metalul folosit în numeroasele ateliere de fierărie din cetăţile dacice, iar Munţii Metaliferi păstrează vestigii ale exploatărilor antice de aur şi argint.
