Motto: „Un popor de oi naște un guvern de lupi”
Acad. Florin Constantiniu
Precizare. Academicianul citat nu putea face afirmația aceasta despre actualul guvern! Spre fericrea lui, nu a prins și această guvernare a specialiștilor, profesioniștilor. Zice-se… Ceea ce este azi nu doar un Motto, ci chiar o crudă realitate, spunea istoricul la vreo 20 de ani după decembrie 1989. Și, devine explicit: „Vorbim de clasa politică și de societatea românească. Cea dintâi a întrunit trei superlative: cea mai incompetentă, cea mai lacomă si cea mai arogantă din istoria României. Lipsită de expertiză, avidă de căpătuială si sigură de impunitate, ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: să se îmbogățească. A jefuit cum nici huliții fanarioți n-au făcut-o. Responsabilitatea ei față de situația catastrofală a României este imensă. Astăzi, constatăm că industria este lichidată, agricultura e la pământ, sistemul de sănătate în colaps, învațământul în criză, individualitatea Romîniei pe plan internațional disparută. Criza economică nu a făcut decât să agraveze relele care au precedat-o. Incompetenți, guvernanții nu au știut să atenueze șocul crizei ce ne-a lovit. Dacă România profundă se zbate în dificultăți și deznădejde, clasa politică prosperă. Case peste case (oameni politici cu patru, cinci, șase locuințe; te întrebi ce vor fi făcând în ele), vile în țară și străinatate, mașini de lux etc. s-au strâns în proprietatea clasei politice. Știam că avuția este rezultatul unei activități economice. Acum, vedem că politica este mijlocul cel mai sigur de îmbogățire”.
După 26 de ani constatrea istoricului este chiar mai conformă cu realitaea imediată, în sensul că toate cele citate s-au înmulțit, agravat, consolidat și au creat o guvernare autarhică- nu neapărat actuala, care este trecătoare ca o ploaie de toamnă rece, igrasioasă. Avem bucuria, stimați cititori, să aflăm o explicație tot academică a răului pe care-l trăim și inconștient și delăsător l-am ținut în brațe, înfofolit și hrănit cu suficiența unor dezintersați de propria soartă.
Iată o explicație nu atât savantă, cât probă și crudă: „Din păcate, trendul contemporan este de ignorare a trecutului omenirii, a experienței de viață a comunităților, mai ales a celor naționale. Motivele sunt multe, de la graba planetei de a se autodistruge prin poluare, dezechilibre, catastrofe naturale etc. până la globalizarea prost înțeleasă și de la ideea că memoria este inutilă până la superficialitate, ignoranță, trivialitate, violență, toate cultivate de forțe mult mai puternice decât ne putem noi închipui. Astăzi se tinde înlocuirea din sistemul de educație primară și secundară a disciplinelor școlare consacrate și care și-au dat măsura valorii lor în societate (istorie, geografie, botanică, zoologie, anatomie, limbi clasice etc.) prin conținuturi (necesare, fără îndoială) botezate „discipline școlare” („educație pentru drepturile copilului”, „educație antreprenorială”, „educație sexuală”, „educație rutieră”, „educație juridică” etc.). Toate aceste teme din a doua categorie sunt subiecte de cunoaștere de neînlocuit în lumea contemporană, dar ele nu sunt discipline care să trebuiască apreciate de sine stătător și finalizate prin medii școlare”, susține istoricul acad. Ioan Aurel Pop, rectorul UBB Cluj.
Este chiar îmbucurător că de-o vreme se aud, dar nu cu rezonanța unei aventuri sexuale a unei imitatoare de vedetă americană, se aud, ziceam, tot mai multe voci ale înțelepților! De-ar auzi și guvernanții…




